vineri, august 28, 2026
Acasă Blog Pagina 405

FOTO Istoria uneia dintre cele mai vechi și impozante clădiri din Timișoara. Palatul a fost reabilitat de curând

0
De la Turbojet - Operă proprie, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=71363743

Palatul Apelor din Timişoara construit în 1901, după planurile arhitectului Lipot Baumhorn (cel care a proiectat la Timişoara şi Palatul Lloyd şi Sinagoga din Fabric), a fost frumos restaurată, lucrările fiind terminate în 2018.

Acum, impozantul palat din care marchează intrarea în Piaţa Maria şi cartierul Iosefin, străluceşte din nou.

Autorizaţia de construcţie pentru Palatul Timiş-Bega a fost eliberată în 13.08.1900, iar peste un an, la 29.08.1901, clădirea ridicată de firma constructorului Karl Hart, a fost dată în folosinţă. Iniţial avea doar parter şi un etaj. A fost supraetajat după proiectul arhitectului Arthur Tunner.

Palatul a fost construit pentru Societatea de Hidroameliorări Timiş-Bega, înfiinţată în 1871 în special pentru gestionarea Canalului Bega, importantă cale de transport în epocă. Iniţial palatul a fost proiectat şi executat cu un singur etaj, dar peste 10 ani a fost supraetajat.

În 1948, palatul a fost naţionalizat şi atribuit Regionalei CFR Timişoara. În 2007, după retrocedare, a revenit Administraţiei Bazinale de Apă Banat.

În 2018 s-a încheiat o reabilitare începută în 2010 prin care s-a refăcut acoperişul, s-a hidroizolat fundaţia, s-au refăcut instalaţiile interioare, s-a construit o nouă casă a scării, s-a amenajat mansarda şi s-au refăcut finisajele, atât cele interioare, cât şi bogatele decoraţii exterioare, caracteristice stilului Seccesion.

Lucrările au fost executate de firma Tehnodomus, având o valoare de aproximativ 2.630.000 de euro.

 

Cine este bănăţeanul care promovează oraşele de succes din România. Conduce una dintre cele mai active comunităţi de dezvoltare urbană

0

UrbanizeHub este o comunitate de experţi care promovează proiectele despre dezvoltarea durabilă şi oraşe inteligente. Fondatorul UrbanizeHub este reşiţeanul Graţian Mihăilescu.

Graţian s-a născut în urmă cu 41 de ani la Reşiţa, un oraş cu resurse limitate de dezvoltare, dar un oraş de care este foarte ataşat. A reuşit cu multă perseveranţă şi ambiţie să treacă peste multe bariere şi să devină respectat în cadrul comunităţii globale de leadership, după ce timp de mai mulţi ani a participat şi s-a instruit în mai multe programe, din întreaga lume, de la Bruxelles, până în Silicon Valley.

“Obiectivele mele în viaţă nu au fost materiale, nu am avut țeluri de genul vreau un job, o maşină sau un apartament. Sau le-am avut la început şi am renunţat la ele. Tot timpul mi-am dorit să schimb lucrurile, să învăţ, să creez, să inovez, să aduc schimbarea în mentalitate, să transform în bine societatea. Şi uite aşa am ajuns să educ, să conectez să inspir, acestea fiind şi conceptele conferinţelor Urban Talks pe care le-am început anul trecut. De peste 10 ani sunt implicat în proiecte de reformă, de schimbare și inovare a societăţii, la nivel local, naţional și european: am petrecut o perioadă la Bruxelles, apoi întors acasă am colaborat cu Societatea Academică din România, cu Academia de Advocacy, cu Europuls, cu Freedom House, am scris rapoarte de politici publice, articole de analiză, despre dezvoltare, fonduri europene, reformă și bună guvernare. Am oferit consultanţă Guvernului României, Adunării Regiunilor Europene sau Băncii Mondiale, am predat la Universitatea de Vest, unde mi-am luat și doctoratul în domeniul dezvoltării orașelor”, spune Graţian.

Proiecte de suflet

Deşi a realizat multe până în prezent, unul dintre lucrurile cu care se mândreşte este faptul că, după 25 de ani, a reuşit să contribuie la schimbarea leadershipului administrativ în oraşul său de suflet, în Reşiţa. Dar Graţian are două proiecte în care este implicat pe viaţă, aşa cum îi place să spună. Este vorba despre UrbanizeHub şi EduCab.

EduCaB este o reţea globală de huburi socio-culturale care pregăteşte adulţi şi în special copiii din zonele marginalizate sau rurale pentru se adapta educaţional la nevoile societăţii care se transformă repede. E vorba de cărţi, de laptopuri, de concursuri, de evenimente sportive, de proiecţii de filme şi scurt metraje, de tot ce poate creşte capacitatea educaţională a acelor comunităţi care sunt private de informaţii, evenimente și atenţie din partea societăţii.

“Proiectul se desfăşoară în România dar şi în alte ţări din Asia si Africa. În urmă cu câţiva ani am fost în Nepal şi Bangladesh. Trebuia să merg în Tanzania şi Senegal, însă am suferit un grav accident de circulaţie. Practic am fost la un pas de moarte şi patru luni am fost imobilizat la pat. A trecut şi de atunci mă simt mai implicat şi activ, dornic de a face şi mai multe lucruri”, spune Graţian.

Celălalt proiect pe care l-a iniţiat, UrbanizeHub, este o comunitate de oameni cu un anumit nivel de expertiză în mai multe domenii şi care vor să schimbe faţa oraşelor într-un mod SMART şi sustenabil. Oamenii din această comunitate oferă idei, soluţii, expertiză pentru oraşele viitorului.

“UrbanizeHub este în primul rând o platformă de comunicare şi diseminare a informaţiilor legate de oraşe, de evoluţia lor, de dezvoltare, de exemple de bune practici, de soluţii şi idei. Scopul nostru este acela de a crea o comunitate de oameni responsabili, specialişti în diverse domenii, interesaţi şi implicaţi în discuţiile despre evoluţia oraşelor. La putin timp am făcut o platformă in limba română, pentru că am observat că nevoile oraşelor din România sunt puţin diferite faţă de nevoile oraşelor din zone mai dezvoltate. Astfel a apărut UrbanizeHub România. Ca o nevoie a apărut şi conceptul de UrbanTalks: We educate. We connect. We inspire. Urban Talks au fost create de UrbanizeHub dintr-o nevoie simplă de a conecta inovatori, lideri, factori de decizie şi companii care împărtăşesc aceleaşi valori şi visează la o lume mai bună. Prin discuţiile lor urbane, speakerii naţionali sau internaţionali inspiră oameni şi comunităţi pentru a se implica în proiecte care modelează viitorul oraşelor in care trăim. Urban Talks au avut loc la Timişoara si Cluj până in prezent si vor continua in oraşe ca si Iaşi si Bucureşti”, arată Graţian Mihăilescu.

Documentar despre oraşele de succes din România

Cei de la UrbanizeHub se află, în aceste zile, într-un turneu, prin cele mai dezvoltate oraşe ale ţării, unde realizează o serie de documentare prin care să promoveze bunele practici. O echipă condusă de către Graţian Mihăilescu merge din oraş în oraş, unde discută cu factorii implicaţi şi încearcă să scoată în evidenţă care au fost elementele care au dus la reuşită. Discuţiile sunt filmate şi vor fi prezentate pe unul din posturile naţionale de televiziune, cu care cei de la UrbanizeHub se află în discuţii în momentul de faţă. Până acum, cei de la UrbanizeHub au fost la Oradea, Cluj, Alba Iulia, Sibiu, şi Braşov, dar periplul lor continuă şi prin alte oraşe.

“Practic, noi vrem să scriem istorie prin acest documentar. Pentru că, până acum, nu s-a mai vorbit despre oraşe în acest fel. La final, o să facem în astfel încât acest documentar să ajungă prin diverse canale la stakeholderii locali din toate oraşele României, dar şi la centru. Aşa putem să trasăm nişte linii şi o viziune de dezvoltare a oraşelor. Prin aceste interviuri luate în teren, de la cei care au pus umărul la reuşita oraşelor româneşti, a acelor oraşe care sunt acum în faţă şi de care vorbeşte toată lumea. Noi, practic, suntem un fel de facilitatori şi încercăm să prezentăm oamenii activi, liderii urbani. Noi nu vorbim doar despre administraţie şi primării. O să prezentăm exemplele de bună practică la nivel de comunitate, de ecosistem urban. Practic ceea ce facem noi este o cercetare extrem de serioasă. Mergem şi vorbim cu oameni din comunităţi, din administraţie, din buisness, din sectorul civil, oameni care implementează proiecte”, spune Graţian Mihăilescu.

Liderul UrbanizeHub povesteşte că reacţiile oamenilor pe care îi abordează în cercetarea lor sunt exact aşa cum se aşteptau să fie. Aceştia se bucură să împărtăşească reţetele succesului şi să contribuie şi la dezvoltarea altor comunităţi. “Când te duci şi îi întrebi şi scoţi în evidenţă lucrurile bune, în general, oamenii se mândresc cu reuşitele lor, cu munca lor. Noi îi intervievăm pe oamenii activi, pe aceşti oameni noi facem cercetarea. Pe oameni care se implică şi oameni care vor o schimbare şi depun toate eforturile ca această schimbare să se producă. Din păcate, sunt încă destule locuri unde aceşti oameni lipsesc. De asta noi vrem să dăm aceste exemple şi să-i scoatem în faţă pe cei care au reuşit şi să arătăm că se poate. Prin puterea exemplului se pot schimba lucrurile şi în România. Suntem convinşi, şi asta ne şi dorim, să se creeze un efect de domino şi să stimulăm oarecum competiţia între oraşe, între comunităţi”, afirmă Mihăilescu.

Echipa de la UrbanizeHub intervievează zeci de persoane implicate în succesul unor oraşe româneşti. „Stăm de vorbă cu primari, cu oameni din federaţia zonelor metropolitane, pentru că fiecare regiune are nevoie de aşa ceva, cum sunt cei de la Oradea sau la Braşov, vorbim cu city-manageri, cu oameni de la fundaţiile comunitare, cu cei care dezvoltă proiecte care nu sunt finanţate din bani publici, vorbim cu arhitecţi, vorbim cu oameni de IT, cu antreprenori. Ne interesează investitorii străini, cum îşi pune business-ul amprenta pe comunităţile respective. E o combinaţie de oameni, din care lumea trebuie să înţeleagă că un oraş nu înseamnă doar primarul. Primarul este un facilitator, dar în jurul lui se învârt o grămadă de actori, care trebuie să pună umărul şi să se implice”, e de părere liderul UrbanizeHub.

Grațian Mihăilescu spune că acolo unde s-a înţeles acest lucru oraşele au reuşit să se dezvolte. Documentarul pe care îl realizează echipa UrbanizeHub va fi gata în această toamnă şi va fi prezentat publicului pe unul sau mai multe posturi naţionale de televiziune, dar va fi transmis pe diverse canale şi spre comunităţile locale.

 

Dragoș Moldovan, câștigătorul Vocea României, în concert la Făget

0

După un concert acustic sold out la Guiness Pub în Lugoj, câștigătorul ediției 2019 Vocea României, Dragoș Moldovan vine la Făget cu un concert “electric” alături de toată trupa sa. Concertul va avea loc sâmbătă, 27 iunie, pe terasa de la Central Pub Făget.

Dragoş Moldovan a fost desemnat de telespectatori câştigătorul sezonului 9 Vocea României şi i-a adus lui Tudor Chirilă cea de-a patra victorie în show-ul de la Pro TV. A impresionat încă de la audiţiile Vocea României, când a întors toate scaunele. Dragoș este originar din Timişoara și cântă alături de trupa sa, stilul abordat fiind o combinație originală între rock-ul alternativ și rock-ul anilor ’80.

În finala Vocea României, a ales „Show Must Go On“, de la Queen, a interpretat cu Tiberiu Albu „Still Loving You“, iar alături de antrenorul său a cântat „Cântec prost“.

În primul interviu acordat după câștigarea marelui premiu de 100.000 de euro, Dragoș Moldovan spunea că încă nu știe ce să facă cu ei, însă probabil îi va investi în viitoarea carieră a sa de muzician.

”Acest premiu îl voi pune probabil pe dulap lângă alte cupe. Cu banii nu știu încă ce voi face, am tot primit această întrebare. Neavând această sumă niciodată nu mi-am imaginat ce aș face cu atâția bani. Probabil că îi voi investi în carieră și în … mine”, spunea la acea vreme artistul.

 

Dacă știți o rețetă autentică din Banat, acum e momentul să o faceți celebră și puteți câștiga și un premiu. Cum trebuie să procedați

0

Organizatorii campaniei Găteşti şi Dăruieşti din Timişoara au un demers inedit de promovare a reţetelor din Banat.

Cei care cunosc reţete autentice din această zonă a ţării sunt invitaţi la un concurs de gătit, care din cauza pandemiei se desfăşoară online, dar premiile sunt generoase. Ce trebuie să facă cei care vor să participe, ne-a spus Cosmin Godean, organizatorul campaniei Găteşti şi Dăruieşti.

„Având în vedere contextul, am decis să facem concursul online. În felul acesta poate să participe mai multă lume și oamenii se simt mai confortabil în bucătăria lor, de acasă. Și atunci am zis să se filmeze fiecare într-un rezumat, pe care să ni-l trimită pe gătestisidăruiesti@gmail.com și să se filmeze pregătind un fel de mâncare și să ne spună din ce zonă a Banatului este. Să prezinte în câteva cuvinte și imagini să vedem că el a gătit preparatul respectiv. Avem premii destul de consistente, oferite de parteneri”, spune Cosmin.

Filmuleţe cu reţete se trimit până în data de 3 iulie. Iniţiatorii campaniei spun că este foarte important ca reţetele să fie autentice, din această zonă a ţării.

„În felul acesta vrem aducem la lumină niște rețete din Banat, care pot să facă la un moment dat chiar subiectul unei cărți. Vrem să promovăm rețete autentice, vechi, din Banat, pe care poate le mai știu doar părinții și bunicii noștri.  Vrem să le putem transmite mai departe și copiilor. În 3 iunie o să vedem câte rețete am primit și le vom posta pe pagina noastră de Facebook. Unul dintre criteriile de departajare va fi numărul de like-uri pe care le primește fiecare rețetă”, afirmă Cosmin Godean.

Pe lângă numărul de like-uri primit, reţetele vor fi verificate în privinţa autenticităţii şi de un juriu format din mai mulţi bucătari de la restaurantele partenere ale campaniei Găteşti şi Dăruieşti. Nu uitaţi, dacă ştiţi o reţetă veche din Banat, acum e momentul să o faceţi cunoscută.

Vă filmaţi cum gătiţi felul respectiv de mâncare şi trimiteţi filmuleţul pe gatestisidaruieşti@gmail.com, până pe data de 3 iulie. Chiar dacă nu o să vă aflaţi printre câştigători, reţeta dumneavostră poate să devină celebră şi păstrată şi pentru generaţiile următoare.

Turismul, cartea câștigătoare pentru Banatul de Munte. Primarul Reșiței vrea cicloturism pe drumurile de munte din județ

0

Primarul Ioan Popa a inițiat demersuri pentru a prelua în administrare locală drumul județean Reșița-Comarnic-Anina spre a-l integra într-un proiect de cicloturism. Marți, 23, iunie, edilul Reșiței a făcut o parte din acest traseu împreună cu Romeo Dunca, pe biciclete, moment prielnic pentru a discuta planurile pentru zona Semenic-Cheile Carașului.

„Am făcut un periplu cu bicicletele electrice, împreună cu Romeo Dunca. Am plecat pe traseul Văliug-Vila Klaus-păstrăvărie-cantonul Bârzăvița, unde drumul se scindează, la stânga merge spre Izvoarele Nerei, unde este cea mai veche pădure de fag din Europa, la drepta, spre Anina. Noi am mers la dreapta, am ajuns la Peștera Comarnic, pe care am vizitat-o. Am discutat despre faptul că Parcul Național Semenic-Cheile Carașului nu este pus deloc în valoare. Am solicitat Consiliului Județean a doua oară să dea Primăriei drumul Reșița-Comarnic-Anina, să îl luăm în administrare și să scriem niște proiecte de cicloturism împreună cu cei de la parcul național”, spune Popa, conform reșița.ro

Conform sursei citate, în total, cei doi au parcurs cu bicicletele, dus-întors, aproape 50 de kilometri în 3 ore, excursia fiind, în fond, un pretext pentru a creiona planurile pentru dezvoltarea cicloturismului în zonă. „Am văzut și tronsoane din calea ferată Reșița-Anina, bucăți din terasamentul fostei căi uzinale, pe care o vom introduce în acest proiect. Are o pantă foarte mică și se pretează pentru trasee de familie, pot merge părinți cu copiii, cu bicicletele. Iar celălalt traseu îl vom face pentru cicliștii mai dinamici. Împreună cu Cătălin Gavrilă (președinte Asociația Bike Attack, n.r.), care a fost cu noi, am convenit să facem câteva bucle și trasee de cicloturism în județ”, a mai precizat Ioan Popa.

Omul de afaceri Romeo Dunca, unul din cei mai mari investitori în turismul din Caraș-Severin, împărtășește aceiași părere cu primarul Reșiței și spune că zona trebuie dezvoltată.

„Trebuie să valorificăm potențialul natural al județului. Păstrăm ca industrie ceea ce avem și toată dezvoltarea trebuie împinsă într-o altă direcție: ecologică, durabilă, de unde putem să facem mult mai mulți bani decât din industrie”, a spus și Romeo Dunca.

Dunca este și candidatul PNL pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, pentru următoarele alegeri.

 

Fotografiile care arată o celebră stațiune bănățeană în perioada de glorie

0

Situată pe Valea Cernei, pe artera europeană E 70 ce leagă vestul ţării de Bucureşti şi pe calea ferată internaţională Bucureşti-Timişoara-Budapesta-Viena, staţiunea Băile Herculane este accesibilă şi pe calea fluvială a Dunării, fiind la numai 20 de kilometri de portul Orşova. Aeroporturile cele mai apropiate se află la Craiova (160 km), Timişoara (170 km).

Istoricul Dorin Bălteanu a adunat multe date despre trecutul staţiunii, pe care le-a publicat în mai multe cărţi.

„Fie că s-a numit “AD AQUAS HERCULI SACRAS AD MEDIAM”, “HERKULESBAD”, “HERKULES FÜRDO” sau “Băile de la Mehadia”, staţiunea de pe Valea Cernei a fascinat, de-a lungul a aproape două milenii de existenţă atât oameni simpli, veniţi să-şi caute de sănătate cât şi importante personalităţi politice, culturale şi chiar capete încoronate care au venit aici pe malurile Cernei atraşi de miraculoasele ape termale şi de frumuseţea peisajului, găsind aici locul ideal pentru întâlniri de stat sau, pur şi simplu, pentru relaxare şi agrement. Amplasată într-un cadru natural deosebit, parte integrantă a Parcului Naţional Domogled -Valea Cernei, staţiunea Băile Herculane beneficiază de aer şi climă cu valoare terapeutică indicată pentru toate vârstele şi maladiile, izvoare termominerale ale căror proprietăţi curative au fost verificate încă de pe vremea romanilor. Deşi staţiunea este aşezată la o altitudine de numai 168 de metri, la Băile Herculane se respiră un aer ca la 2.000 de metri (similar staţiunii Davos din Elveţia), beneficiind şi de o puternică ionizare negativă, condiţii excelente pentru relaxare, refacerea forţelor fizice şi intelectuale ale vizitatorilor”, arată istoricul.

Conform istoricului bănăţean, printre personalităţile importante ale Imperiului roman care au vizitat staţiunea Ad Mediam se află şi împăratul Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla), care probabil că în 214 d. Ch., a vizitat staţiunea, împreună cu mama sa Iulia Domna. Calpurnius Iulianus, legatul Legiunii a V-a Macedonica şi Simonius Iulianus, guvernator al celor trei Dacii au vizitat şi ei staţiunea, dedicând altare votive lui Hercules.

„O a doua etapă importantă în istoria staţiunii o reprezintă perioada austriacă din sec. XVIII – XIX de când datează actualele pavilioane din Centrul Imperial Istoric al staţiunii. Statuia lui Hercules, realizată din fier de tun de meşterii germani Glantz şi Ramelmayer a fost dăruită de arhiducele Carol în semn de omagiu pentru ofiţerii şi soldaţii armatei imperiale care s-au făcut bine în urma tratamentului efectuat în staţiune. Montată în anul 1847, statuia lui Hercules a devenit simbolul staţiunii Băile Herculane. Este binecunoscut faptul că împărăteasa Elisabeta (sau Sisi, cum mai era cunoscută) era îndrăgostită de aceste locuri, fiind oaspetele staţiunii de cinci ori. În timpul sejurului ei din anul 1887, când a petrecut şase săptămâni la vila care-i poartă de atunci numele, se întâlneşte cu regele Carol I al României şi cu soţia acestuia, regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul de Carmen Sylva)”, povesteşte Dorin Bălteanu, în scrierile sale.

Istoricul bănăţean menţionează şi un eveniment special petrecut în anul 1896, când trei personalităţi politice importante ale vremii, Franz Iosif, împăratul Austro-Ungariei, regele Carol I, al României şi regele Alexandru I al Serbiei s-au întâlnit la Băile Herculane, la Salonul de cură din cadrul complexului Casino, unde a avut loc un dineu oficial, de gală, cu ocazia festivităţilor de deschidere a canalului navigabil Porţile de Fier.

Sursa foto:http://www.proturismherculane.ro/;http://ploaiadecuvinte.blogspot.com; istoria-se-repeta.home.blog; stiinta-pentru-toti.blogspot.com

Concurs internațional online de caricatură la Timișoara, sub patronajul și jurizarea lui Ştefan Popa Popas

0

Primăria Timişoara, în parteneriat cu Academia Popa’s, şcoala românească de caricatură, lansează concursul de caricatură online ,,Popa’s  – Timişoara 2020 ”. Concursul permite participarea copiilor, tinerilor şi a tuturor iubitorilor de caricatură din întreaga lume, fără limită de vârstă.

Jurizarea va fi asigurată de către maestrul Ştefan Popa Popa’s, românul care, la Festivalul Internațional de Caricatură de la Saint-Estève (Franța) din 1990, a stabilit recordul mondial de rezistență (1.527 de portrete color în zece zile și zece nopți), iar în 1995 și-a doborât propriul record, realizând 2.772 de caricaturi color, în zece zile și zece nopți. Peste 200 de șefi de state și guverne au portrete semnate Popas, câştigător a 100 de premii şi medaliat pe plan internaţional de 58 de ori. În prezent, Ştefan Popa Popas este ambasador cultural al oraşului Timişoara, viitoarea Capitală Europeană a Culturii.

Concursul este scutit de taxa de participare şi se va derula pe două secţiuni: caricatură  şi caricatură-portret, concurenţii având posibilitatea de a se înscrie la ambele secţiuni.

Concurenţii vor proceda la postarea unui număr maxim de 5 lucrări/secţiune de concurs în grupul ,,Popa’s Timişoara 2020 ”, în perioada 25 iunie – 15 iulie, ora 23.59, specificând obligatoriu următoarele elemente: denumirea concursului ,,Popa’s – Timişoara 2020”,  numele și prenumele concurentului, secţiunea de concurs, vârsta, localitatea de domiciliu, o scurtă prezentare a activităţii artistice.

Lucrările de la cele două secțiuni vor fi fotografiate și trimise toate într-o singură postare, dacă sunt mai multe. Lucrările pot fi alb-negru sau color, realizate cu pilot, cerneală de China sau tuș, exclus creion și vor purta fiecare semnatura autorului. Obligatoriu se va respecta cerinţa ca lucrările să fi fost realizate exclusiv de către concurentul înscris.

Constituie motiv de descalificare: rezoluţia slabă a imaginilor postate, calitatea necorespunzătoare a lucrărilor, cu conţinut vulgar sau care depăşesc limitele moralei și ale legii. În aceste situaţii, organizatorul poate refuza aprobarea postărilor sau poate proceda la ştergerea acestora, dacă au fost postate.

Premiile vor fi acordate distinct, în funcție de secţiune și de vârsta concurenţilor și constau în diplome corespunzătoare locurilor obținute.

Lucrările câştigatoare vor fi promovate în cadrul expozițiilor organizate de către Primăria Timișoara. De asemenea, cele mai bune lucrări se vor regăsi ulterior și pe celelte pagini de promovare ale Primăriei Timișoara și ale Casei de Cultură Timișoara.

Detalii legate de derularea concursului se pot obține pe pagina Evenimente Primaria Timisoara.

 

 

Consiliul Județean Timiș vrea să transforme Aeroportul Cioca, într-un loc unic în România

0

CJ Timiș derulează în prezent licitația pentru contractarea serviciilor de proiectare necesare certificării Aerodromului. Au fost depuse două oferte, acestea aflându-se deja în evaluarea tehnică. Anul acesta, instituția a alocat suma de trei milioane lei pentru investiții în dezvoltarea locației.

Terenurile de pe Calea Torontalului km 3, cunoscute ca Aeroportul Utilitar Cioca, se află în proprietatea Consiliului Județean Timiș, însă nu și clădirile care deservesc aerodromul. Acestea sunt în prezent deținute de Consiliul Local al Municipiului Timișoara. Pentru modernizarea aeroportului utilitar și utilizarea acestuia la capacitate maximă este necesară transferarea construcțiilor în proprietatea județului.

Nefiind folosite, construcțiile s-au degradat în timp. În situația în care construcțiile ar face parte din patrimoniul Județului, CJ Timiș le-ar putea reabilita și pune la bun folos, spune președintele instituției, Călin Dobra: „N-aș vrea ca și acele clădiri să se prăbușească, așa cum se întâmplă cu imobilele centrale deținute tot de Primărie. Avem un plan concret și complex de dezvoltare a Aeroportului Cioca. Vrem să îl aducem la un nivel la care să desfășurăm acolo evenimente aeronautice, cultural-artistice, zboruri de agrement, aerotaxi, parașutism și multe altele. Pentru asta, am solicitat din nou Primăriei transferarea clădirilor aerodromului în patrimoniul Județului. Altfel, nu ne putem atinge de ele, fiind obligați să asistăm la degradarea lor pe zi ce trece.”

Consiliul Județean Timiș are în plan transformarea Aeroportului Cioca într-un punct de interes național în organizarea de evenimente specifice, adaugă Călin Dobra: „Ceea ce ne-am propus să facem n-a avut Timișoara niciodată și posibil să nu găsim niciunde altundeva în țară. Nu vrem doar să repunem în funcțiune aerodromul pentru activități curente de zbor, ci să-l transformăm într-un punct de interes național pentru evenimente aeronautice, care să aducă și venituri importante în bugetul județului.”

 

Cea mai importantă lectură publică din România are loc la Timișoara, într-un context fără precedent

0

Cea de a cincea ediție a celei mai importante lecturi publice românești are loc într-un context fără precedent. Evenimentul Concentrica 2020, organizat de Biblioteca Județeană „Sorin Titel”, încearcă să integreze artistic măsurile impuse de gestionarea pandemiei.

”Astfel, suprafața de desfășurare va fi delimitată de șevalete și bandă avertizoare. Scaunele vor fi ocupate de participanți noi și vechi. În carne și oase și în… fotografii de la manifestările B.J.T. din anii precedenți. Această juxtapunere e, deopotrivă, un semn de nostalgie și speranță, instituția promovând lectura (și) ca formă de coeziune socială. Cartea parcurge comunitatea, comunitatea parcurge cartea. Reprezentantele și reprezentanții fiecărui grup vor citi câte un poem. Va fi lecturat integral volumul Cellalt geamăn, (Facla, 1972), de Traian Dorgoșan (1935 – 2017), „regele” boemei timișorene și unul dintre cei mai rafinați autori ai generației sale. Sub titlul Imperiul marelui ridicol, B.J.T. a realizat în 2019 integrala poetică Traian Dorgoșan”, transmit organizatorii.

Alături de Pătura care citește, Lecturi aprinse și LitVest, ConCentrica este unul dintre proiectele Bibliotecii Județene Timiș, sprijinite de CJ Timiș, care au transformat Timișoara în Capitala lecturilor publice.

ConCentrica 2020 are loc joi, 25 iunie, la ora 12, în Piața Libertății.

Un copil din Banat, printre cei mai tineri apicultori din România. Cum își vede viitorul ca om de afaceri

0

Rareş Popovici, are 15 ani şi este unul dintre cei mai tineri apicultori din România. Copilul îşi priveşte hobby-ul ca o viitoare afacere.

Din banii de buzunar, strânşi metodic şi cu rigurozitate, dar şi cu ajutor din partea părinţilor, puştiul şi-a cumpărat, treptat, stupi, iar astăzi creşte 15 familii de albine. Rareş Popovici, elev în clasa a IX-a la Liceul „Traian  Vuia“ din Făget, locuieşte în Tomeşti, localitate aflată într-una dintre cele mai împădurite zone din Timiş. Aici, Rareş dispune de mediul ideal în care îşi îngrijeşte cele 15 familii de albine, strânse cu multă trudă, după ce s-a apucat de apicultură în urmă cu doi ani.

A început cu un stup cumpărat de la un apicultor din localitate. „Am vrut să încerc ceva nou şi m-a atras foarte mult apicultura. Nu o poate practica oricine. La început, mi-am luat un singur stup. În acelaşi an, am mai cumpărat şase, iar anul acesta am ajuns la 15 stupi.  Investiţia se apropie de 15.000 de lei. Am pus alocaţia pe câteva luni deoparte, mi-au mai dat părinţii şi tot aşa. Vă daţi seama că e greu pentru mine să adun singur aşa o sumă!“, povesteşte Rareş. „Am zis să facă ceva, să nu lucreze pentru alţii. A vrut să-şi ia un stup, după aia şi-a mai strâns bani şi a tot investit în albine. Cu bani l-am ajutat şi noi“, îl completează tatăl.

Rareş a explicat cum a procedat până a învăţat meserie. Primii stupi cumpăraţi i-a ţinut o vreme la apicultorul din sat şi mergea în practică. „Îl ajutam şi la stupii lui şi aşa am învăţat. M-am documentat mai mult din cărţi şi asociam cu ce găseam pe Internet, însă nu tot ce scrie pe net e adevărat.“

Rareş a creat şi o pagină de Facebook dedicată apiculturii, care a strâns aproape 1.000 de urmăritori, iar în procesul său de iniţiere le-a cerut informaţii şi apicultorilor cu experienţă găsiţi în mediul online. „La început, le scriam, îmi răspundeau, îmi dădeau sfaturi şi asta m-a ajutat“, spune tânărul, care a avut parte şi de experienţa târgurilor apicole. „Când mă duceam la anumiţi producători şi vorbeam cu ei, se uitau la mine ciudat. Mă felicitau şi-mi spuneau că n-au  mai văzut un copil să fie atât de pasionat de apicultură“, spune adolescentul.

„Apicultura se face când trebuie, nu când poți”

Când vorbeşte despre albine şi despre stupi, Rareş se luminează la faţă şi nu te lasă până nu-ţi povesteşte care sunt paşii pentru îngrijirea albinelor şi pentru obţinerea mierii.

„Monitorizarea stupului este foarte importantă. Nu putem să-i aruncăm nişte rame şi să plecăm. Trebuie să-l urmărim, să vedem cum se dezvoltă. Adăugarea de mâncare, sirop, turte depinde de anotimp. Apicultura se face când trebuie, nu după o săptămână sau când poţi tu. De la începutul lunii mai până la sfârşitul lunii iunie înfloreşte salcâmul şi teiul. După ce vedem că ramele sunt căpăcite, sunt pline de miere, le extragem, le punem în storcătoare şi facem mierea“, explică tânărul. El apreciază şi că anul acesta este unul greu pentru apicultori pentru că băgrinul (n.r. – salcâmul) a îngheţat.

Rareş a explicat că până acum nu a obţinut cantităţi de miere pe care să le şi comercializeze pentru că s-a concentrat pe înmulţirea albinelor. Visul său este să devină un apicultor profesionist, iar producerea mierii să fie un business.

Adolescentul visează să ajungă la 80-100 de stupi. „Vreau să am grădina plină de stupi“, spune el. „Sunt pasionat de apicultură. În rest, sunt un copil normal. Vreau să merg la facultate, să fiu contabil şi să manageriez propriile firme. Este destul de greu să trăieşti doar din apicultură. Mi-aş dori să-mi cumpăr mai multe autobuze sau camioane cu care să fac transport.“ Însă Rareş este conştient că pentru a avea propria autobază are nevoie de resurse financiare. Crede, totuşi, în visul său şi e convins că poate reuşi, cu aceeaşi metodă folosită şi la stupi: „La început cu o maşină, apoi încă una şi tot aşa“.

Sprijnit să-și dezvolte pasiunea

Cum se împarte Rareş între şcoală şi albine? Destul de simplu. „Când vin de la şcoală îmi arunc ghiozdanul şi fug la stupi. În plus, mai am şi nişte treburi pe lângă casă, cum este la sat, dar nu mă plâng, chiar pot să zic că mă descurc. Eu nu mă grăbesc, lucrez o oră şi jumătate-două ore pe zi. Stupii nu se deschid în fiecare zi, aşa că sunt şi zile în care nici nu merg la ei“, explică Rareş, căruia îi mai rămâne timp şi să se joace pe calculator, mai mult seara.

Are prieteni care mai îngrijesc câte un stup, dar cu colegii de la şcoală nu vorbeşte despre apicultură: „Ei sunt mai mult cu tractoarele“. Părinţii îl încurajează pe Rareş să-şi urmeze visul, iar în măsura posibilităţilor, îl sprijină şi financiar. „Eu îl încurajez, că-mi place şi mie să vin cu el la albine, să mă uit, să-mi explice. În timpul liber, când pot, vin şi-l ajut“, a explicat mama băiatului, Liliana Popovici.

Cel care l-a iniţiat pe Rareş în tainele apiculturii este nenea Dorel, un localnic care se ocupă de albine de mulţi  ani şi de la care Rareş a şi cumpărat stupii. Pe „profesor” l-am găsit chiar când storcea mierea, oferindu-ne pe viu o lecţie demonstrativă.

„Nu doar aici la noi, în zona de munte, dar am înţeles că în toată ţara recolta este slabă anul acesta“, comentează apicultorul. „Rareş face aici operaţiunea de descăpăcire, ca să introducă ramele în centrifugă pentru stoarcere. Băiatului i-a plăcut meseria asta. A venit la mine şi l-am încurajat. I-am arătat şi încă îi mai explic. Copilul se interesează, e pasionat şi încet, încet învaţă“, a explicat nenea Dorel.