Concursul de soluţii organizat de Ordinul Arhitecţilor din România pentru MultipleXity 2021 a fost câştigat de Birou Individual de Arhitectură Şerban Daniel Lucian din Cluj-Napoca.
Juriul a trebuit să desemneze câştigătorul, care va livra proiectul. Este vorba de Birou Individual de Arhitectură Şerban Daniel Lucian din Cluj-Napoca, care primeşte 623.000 de euro pentru realizarea proiectului.
MultipleXity 2021 va fi dezvoltat în fostul depou de tramvaie de pe bulevardul Take Ionescu, devenit Muzeul „Corneliu Mikloşi”, cât şi pe locul atelierelor aflate vizavi de drum.
MultipleXity 2021, Centrul de Artă, Tehnologie și Experiment este cea mai mare investiție asumată de Primăria Timișoara prin dosarul de candidatură Timișoara Capitală Culturală European și va costa 12 milioane de euro. Inițial, au fost mai multe discuții pentru amplasarea clădiri în spații din oraș, însă a fost aleasă locația de pe strada Take Ionescu.
MultipleXity va găzdui o clădire de 6500 mp care va fi construită în două etape. Prima etapă va fi realizată și finalizată în 2020 – 1500 mp , iar a doua etapă va fi terminată în 2021 – de 4500 mp.
Spațiile vor conține centre multifuncționale, spații de expoziții, laboratoare interactive pentru copii și adulți, zone de experimentare și zone expoziționale.
Centrul Multiplexity reprezintă cea mai mare moștenire ce va rămâne după 2021, anul în care Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană și va reuși să pună alături tehnologia modernă – un domeniu de excelență pentru Timișoara, alături de artă și experiment.
Gala Premiilor Matei Brâncoveanu 2020 propune în premieră un format inedit de eveniment online care implică profesionişti cunoscuți publicului, cu experienta bogată în domeniile lor de activitate, în selecția candidaților și oferă publicului misiunea de a alege marele câștigător.
Pentru prima oară candidații nu se mai subscriu unor domenii pre-definite (muzică, educație, cinematografie etc.), ci sunt premiați pentru combinația de talent, implicare socială și creativitate, care dă naștere unor proiecte care au potențialul să schimbe România de mâine.
”Anul 2020 este cel al schimbării și al repoziționării valorii celor care știu și pot inspira comunitățile din care fac parte. Fundația Alexandrion organizează deja de patru ediții Gala Premiilor Matei Brâncoveanu, dedicată tinerilor care contribuie activ la dezvoltarea societății noastre și devin adevărate modele pentru generația lor. Miza ediției din 2020 este marele premiu în valoare de 12000 de euro care va permite câștigătorului să investească în cursuri de perfecționare sau în proiectul său cu impact pentru societate”, arată organizatorii Galei Premiilor Matei Brâncoveanu 2020.
A patra ediție a Galei prezintă publicului cinci tineri care, prin activitățile lor, au contribuit și contribuie activ la schimbarea societății și sunt modele pentru generația lor. Timișoara este reprezentată în această finală de Raluca Selejan. În 2016, împreună cu cea mai bună prietenă a ei, Raluca a deschis în Timișoara Librăria ”La două bufnițe”.
”Raluca Selejan este una dintre „bufnițele” de la librăria independentă ”La Două Bufnițe” din Timișoara, iar toată activitatea ei se desfăşoară în jurul cărților. Raluca și prietena ei cea mai bună au deschis librăria în 2016, pornind de la ideea de a crea o comunitate dezvoltată ȋn jurul cărților și evenimentelor culturale, prin care să stimuleze apetitul generațiilor viitoare pentru lectură. Cele două tinere ȋi aduc pe copii mai aproape de cărți şi librării, prin activităţi care să ȋi ajute să prindă gustul pentru lectură. În fiecare duminică citesc povești pentru copii la librărie, ȋn cadrul săptămânii Școala Altfel participă la întâlniri cu elevii, iar în fiecare vacanță de vară organizează tabere urbane pentru copii. Librăria a fost primită ȋncă de la deschidere în Federația Europeană și Internațională a Librărilor (European and International Bookseller Federation), asociația profesională de librari din întreaga lume, a fost recunoscută prin premii la nivel național și a găzduit evenimente cu scriitori din România, Germania, Austria, Ungaria, Serbia, SUA și Islanda”, se arată în descrierea făcută de organizatorii concursului pe site-ul acestuia.
”La Două Bufniţe”, loc de întâlnire al celor ce iubesc lectura
”La Două Bufniţe” a fost ambiţia a două tinere, iubitoare de literatură, cărţi, de cultură, de artă şi de frumos: Raluca Selejan şi Oana Doboşi-Potcoavă, absolvente de „Litere”.
De ce “La Cele Două Bufniţe”? “Prietenii ne spuneau mereu că suntem ca două bufniţe, pentru că obişnuiam să stăm şi să citim până noaptea târziu. Ne vedeau online pe Facebook şi se întrebau de ce nu dormim. Când am decis să deschidem o librărie, ne imaginam o reclamă din fier forjat. Iar ca logo arătau bine bufniţele. Cred că de aici a început. Sunt două bufniţe care stau şi citesc o carte. Ne-am gândit şi la povestea cu bufniţa imperială. Cu ocazia sărbătorii străzii Eugeniu de Savoya din 2009, la care am fost implicate ca voluntare, deasupra porţilor de pe stradă apărea o bufniţă. Era simbolul patrimoniului Timişoarei”, povestește Raluca Selejan.
Librăria are o încăpere care este rezervată bibliotecii copiilor, există un colţ pentru poveşti legate de Timişoara, un spaţiu pentru istorie, pentru literatura română şi universală, ştiinţe umaniste şi artă, cât şi un biblioraft pentru muzică. Mai există şi un colţişor cu produse realizate de micii producătorii de handmade locali.
Vă trimitem în Țara Făgetului, unde mai mulți localnici au pregătit deja tot ce este necesar pentru turiștii iubitori de natură și ecoturism.
Coșteiu de Sus. La Tanti Emilia Popa, oaspeții se pot bucura de experiența completă a vieții rurale din Banat. Turiștii pot participa la munca din gospodărie, pot hrăni animalele sau pot strânge ouăle din cuibar pentru ca apoi gazda să le servească masa cu produse proaspăt culese din grădină.
Pentru cei activi, ghizii de turism din zonă pun la dispoziție gratuit bicicletele Eco Timiș, iar învățătorul Ciprian Mert îi poartă în drumeții spre Pădurea Regală. Și dacă vă prinde înserarea pe dealuri, puteți dormi în sat, în camerele răcoroase pentru oaspeți așa cum au casele din zonă.
Groși. Peste dealuri, departe de lume și de semnalul telefonului, iubitorii de drumeții și natură pot experimenta cazarea la căzuțe sau camparea în corturi. Începând cu 5 iunie Complexul turistic de la Groși oferă spatii de campare cu acces la grupurile sanitare, apă curentă, dușuri, apă caldă permanent și 10 căsuțe de vacanță și un pavilion pentru servit masa.
Căsuțele sunt amenajate în stil tradiţional, cu motive zonale, au pat matrimonial/ canapea extensibilă și mini-frigider, iar corturile sunt dotate cu saltea, sac de dormit și lanternă. Vizitatorii pot solicita gazdelor produse locale, pot beneficia de pachete de mâncare după rețeta lansată de Mic dejun la Margina sau își pot aduce mâncare proprie, existând acces la bucătăria de vară a incintei.
De asemenea, o serie de activități precum drumeții, activități pentru copii, curs de cosit iarba sau degustări de produse locale pot fi desfășurate cu sprijinul proprietarilor și al locuitorilor zonei, la cerere.
Conform proprietarilor, costurile serviciilor diferă în funcție de alegerile turiștilor, dar indiferent de optiunea de cazare sau vizitare, toti oaspetii au acces la următoarele facilități: dușuri si toalete , mesele de picnic din pavilionul campingului ( capacitatea acestuia fiind de 80 de persoane), grătare și ceaune, acces la terenurile de sport (fotbal, volei, mese de ping-pong), la locurile de joacă pentru copii și au parcare gratuită.
Ca experiența să fie completă, se poate bea apă dintr-un izvor captat din deal!
Primăria Municipiului Reșița se alătură inițiativei Ministerului Culturii de a achiziționa artă românească contemporană. Ioan Popa, primarul municipiului Reșița propune Consiliului Local alocarea a 100 mii lei pentru constituirea unui fond de artă plastică la nivel regional.
Acesta este cel de-al doilea răspuns la acțiunea Ministerului Culturii de a susține achiziţia de Artă Contemporană pentru patrimoniul cultural naţional, care să stimuleze producția și tezaurizarea artei contemporane pentru muzee și colecțiile statului.
„Mulțumesc domnului Ioan Popa, Primarul Municipiului Reșița, pentru că a răspuns apelului meu, referitor la necesitatea implicării și a autorităților locale pentru sprijnirea artiștilor și a culturii. Este o veste extraordinară, un gest de solidaritate și de normalitate, totodată, pentru susținerea artiștilor noștri, alături de îmbogățirea patrimoniului național. România are nevoie de modele noi și de recunoașterea valorilor contemporane. Are nevoie să promoveze arta vie, artiștii în activitate și să permită achiziționarea și muzeificarea acestora în patrimoniul statului, pentru beneficiul generațiilor viitoare”, a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii.
„În această perioadă, artiștii vizuali reprezintă una din categoriile cele mai afectate din cauză că desfășurarea activității este restrânsă sau, uneori, inexistentă. Semnalul pe care dorim să îl transmitem este acela de unitate și faptul că artiștii sunt foarte importanți pentru societate. Achizițiile de artă fiind aproape inexistente în ultimii 30 de ani, dorim, prin această inițiativă, să punem bazele unui Fond de Artă Contemporană care să păstreze vie memoria timpurilor actuale și să poată fi un instrument la dispoziția muzeelor, galeriilor sau curatorilor. Voi propune Consiliului Local alocarea sumei de 100.000 de lei pentru constituirea acestui Fond de Artă Contemporană”, a declarat Ioan Popa, Primarul Municipiului Reșița.
Urmează ca Ministerul Culturii și Primăria Municipiului Reșița să semneze și un parteneriat în acest sens.
Ministerul Culturii a anunțat, la sfârșitul lunii aprilie, că va implementa instrumente de achiziţie de Artă Contemporană, pentru patrimoniul cultural național, prin suplimentarea bugetului Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) cu 2.000.000 lei pentru anul 2020. Se dorește, în acest fel, deblocarea achizițiilor de artă contemporană care nu au mai fost efectuate de către statul Român, din 2008.
La puțin timp, MARe/Muzeul de Artă Recentă s-a alăturat inițiativei și a anunțat că lansează o campanie specială de achiziții de artă contemporană românească, între 10 mai și 10 iunie 2020.
Regizorul Sabin Dorohoi a anunţat premiera celui de-al treilea episod pentru din documentarul despre Banatul Montan. Este vorba despre „Banatul Montan – episodul 3 – Drumul Fierului”, care va fi difuzat în premieră sâmbătă, 23 mai, simultan pe TVR1 și pe canalul de youtube al regizorului.
“Nu uitati, sambata 23 mai la 13:10 pe TVR1 va fi difuzat documentarul nostru ”Banatul Montan – episodul 3 – Drumul Fierului”. Cea de-a treia parte a trilogiei despre Banatul de Munte. Simultan va avea și premiera pe YouTube aici: https://www.youtube.com/watch?v=skrDEQ5R9zw ”, a anunţat regizorul pe pagina sa de Facebook
Cineastul, născut pe meleaguri bănăţene, spune despre „Drumul Fierului” că este de departe cel mai elaborat episod al trilogiei turistice despre Banatul de Munte, cu mult mai multe informaţii comparativ cu episoadele anterioare. La proiect s-a muncit mai bine de un an.
Documentarul „Banatul Montan – episodul 3 – Drumul Fierului” reprezintă ultimul episod al trilogiei turistice despre Banatul de Munte, un proiect la care regizorul cărășean lucrează de aproximativ 4 ani. În ianuarie 2018 a fost lansat Banatul Montan – episodul 1- Drumul Fierului, iar în ianuarie 2019 a fost lansat episodul 2 – Calea Apelor.
Contextul generat de epidemia cu noul coronavirus poate reprezenta o șansă de dezvoltare a unor noi oferte pe piața consumatorilor de cultură. Cu suficientă creativitate, publicul țintă poate fi accesat în online, stimulând astfel profesioniștii din domeniu și acoperind o nevoie tot mai mare a timișenilor pentru conținut cultural de calitate. Aceasta este și premisa de la care a plecat prima măsură anunțată de președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, în cadrul programului său OcroTim, menit a revitaliza economia și mediul socio-cultural al județului.
„După cum știți, domeniul culturii a fost greu încercat în perioada pandemiei. Artiștii trebuie sprijiniți să treacă peste perioada dificilă în care ne aflăm. Împreună cu profesioniștii din domeniu am găsit o soluție pentru a susține cultura. Facem acest lucru în cadrul programului OcroTim, iar astăzi venim cu prima măsură concretă, prin care îi sprijinim, în mod special, pe artiștii independenți”, spune președintele CJ Timiș, Călin Dobra.
Întrucât manifestările care reunesc sute sau mii de oameni sunt momentan suspendate, s-a luat decizia concentrării atenției pe mediul online, susține Călin Dobra: „Alocăm 1,5 milioane lei, prin Agenda Culturală, pentru evenimente care se vor desfășura exclusiv în online. Procedura de depunere a proiectelor rămâne aceeași. E o premieră, iar măsura va fi votată în următoarea ședință de plen a aleșilor județeni. Suntem într-o perioadă în care cuvântul cheie trebuie să fie <<adaptare>>. Interzicerea evenimentelor i-a pus pe artiști la grea încercare, însă avem mulți timișeni creativi care cu siguranță vor putea creiona proiecte interesante.”
În total, pentru Agenda Culturală 2020 a CJ Timiș este prevăzută suma de 4.4 milioane lei. Primele proiecte care se vor putea depune vor fi cele online, după votul din plenul Consiliului Județean. În momentul în care situația epidemiologică o va permite, se va deschide și apelul pentru alte tipuri de acțiuni culturale.
Consiliul Județean pune un nou punct important pe harta turistică a Timișului. Este vorba despre valorificarea sitului arheologic Parța, printre altele fiind prevăzută și crearea unui punct muzeal în localitate. Pentru acesta, instituția a aprobat recent Studiul de fezabilitate. Finanțarea este asigurată printr-un proiect de peste 660.000 euro, în cadrul Programului Interreg România-Republica Serbia 2014 – 2020. Prin punctajul obținut, acesta a ocupat prima poziție în lista proiectelor depuse pe Axa 4, Prioritatea 4.1.
Județul Timiș a fost selectat să implementeze proiectul „Valorificarea potențialului siturilor arheologice Parța și Majdan pentru stimularea turismului în zona transfrontalieră Banat”), în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului și Municipalitatea Novi Knezevac, Serbia.
Consiliul Județean, în calitate de lider, va realiza o pagină web privind proiectul, cât și materiale informative și de promovare. De asemenea, instituția va organiza conferințe tematice. Muzeul Național al Banatului, aflat în subordinea CJ Timiș, va contracta proiectarea și execuția punctului muzeal de la Parța. Municipalitatea Novi Knezevac va realiza materialele promoționale pentru partea sârbă, o monografie a siturilor arheologice din zona transfrontalieră, precum și o serie de conferințe în Serbia. În plus, aceștia vor contracta serviciile de întocmire a documentațiilor tehnice privind reabilitarea sitului arheologic de la Majdan (Serbia), precum și lucrările de reconstrucție a fundației bisericii de secol 13.
Noile puncte de interes arheologic vor fi incluse într-un produs turistic transfrontalier care va include și o hartă cu trasee ciclistice, produs ce va fi promovat la târguri și către agențiile de turism.
Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii lansează, de Ziua Internațională a Luminii, un manifest video în 26 de limbi, în care evidențiază metafora luminii din sloganul asociației – “Luminează orașul prin tine”.
Una dintre valențele luminii, incluse în slogan, se referă la energia și forța creatoare a locuitorilor orașului, a comunităților care pot pune lucrurile în mișcare, dacă lucrează împreună, dar și speranța că o societate poate renaște prin cultură și umanitate. De aceea, asociația dorește ca sloganul “Luminează orașul prin tine!” să devină un imbold pentru fiecare dintre locuitorii Timișoarei, precum și ai României.
“Lumina” este laitmotivul acțiunilor cultural-artistice și sociale organizate de Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii. Prin acțiunile organizate în pofida restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, care ne împiedică să ne bucurăm cu adevărat de programele culturale gândite pentru acest an, asociația dorește să evidențieze faptul că “Timișoara 2021” este proiectul unei întregi comunități, a timișorenilor, care își propune să devină un proiect îmbrățișat de toți românii și care să aibă ecouri pe continentul european.
Manifestul Luminii este despre oameni. Dorința lor de a se manifesta liberi, de a fi împreună în vremuri de distanțare socială, de a nu fi separați de frumos și artă, și esența spiritului uman, atât de complex și adaptabil, au fost puse în povestea acestui Manifest.
Toate aceste idei se regăsesc, într-o formă simbolică, inspirațională, în clipul video care va fi tradus în 26 de limbi, între care engleză, franceză, germană, maghiară, spaniolă și italiană. Este vorba despre toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, pentru că Timișoara își dorește să atragă vizitatori din toate aceste țări. Îndemnul de la finalul clipului video este acela de a vizita Timișoara de acasă, deocamdată, iar când pandemia va trece, publicul este așteptat în “orașul luminii”.
Clipul video a fost realizat de Asociația Timișoara 2021, în colaborare cu regizorul Tedy Necula, cunoscut, între altele, pentru realizarea lungmetrajului „Coborâm la prima” despre tragedia de la #Colectiv.
Este vorba despre Hotelul Traian (Carol), din Herculane, aflat în centrul istoric al celebrei staţiuni. SC Hotel Dacia SRL, societatea care îl deţine se află în insolvenţă şi are bunurile scoase la licitaţie. Hotelul a fost scos de zeci de ori la licitaţie, din 2016, însă până acum nu s-a găsit niciun cumpărator, chiar dacă se află în curs de reamenajare şi lucrările de consolidare au fost refăcute. Valoarea lui este de 2.610.000 Euro, însă la licitaţia din 21 mai poate fi cumpărat cu jumătate din această sumă.
“Imobil Hotel Traian, situat în Băile Herculane, str. Cernei nr.4, jud. Caraş-Severin, identificat prin teren intravilan în suprafaţa de 1902 mp, nr. cadastral 30940 si cldire hotel C1 în suprafaţa construită de 1.853 mp, nr. cadastral 30940-C1, proprietate SC HOTEL DACIA SRL- societate în insolventa. Licitaţiile se vor organiza pornind de la pretul de 50% din valoarea de evaluare, fără ca activele să poată fi adjudecate sub preţul de pornire, conform Regulamentului de organizare si participare la licitatii modificat şi aprobat de adunarea creditorilor. Licitaţiile se vor relua la un interval de14 zile calendaristice (bilunar), respectiv în zilele de joi, orele 14.00. Orice ofertă primită în afară condiţiilor de licitare va fi supusă aprobării Adunarii creditorilor, adunare ce se va convoca în termen de 5 zile de la primirea ofertei”, se arată în anunţul de licitaţie.
În 2016, înainte de a fi scos la licitaţie prima dată, Primăria Herculane ar fi putut să-l achiziţioneze având drept de preemţiune, însă primarul Cristian Miclău a anunţat că administraţia locală nu dispune de fondurile necesare. Situaţia nu s-a schimbat nici în prezent. Nici Ministerul Culturii, următorul pe lista preemţiunilor, nu a uzat de acest lucru, chiar dacă imobilul este considerat monument istoric.
Hotelul a fost construit în 1869 de către împăratul Franz Joseph. Iniţial a fost numit Rudolf, după numele unicului fiu al lui Franz Joseph. După primul război mondial, hotelul a fost cedat României şi a primit numele de hotel Carol. Hotelul a continuat să fie folosit până la închiderea în 2005 din cauza degradării. Actualul proprietar a început lucrările de renovare încă din 2011.
Hotelul s-a aflat în dosarul DIICOT, pe lista imobilelor înstrăinate din patrimonial SC Hercules SA Băile Herculane de grupul infracţional constituit de Iosif Armaş, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 123.000.000 lei.
Dulce. Zemoasă. Cărnoasă. Verde la exterior. Roșie la interior. Muști și gata, te-ai răcorit! Așa poate fi descrisă în doar câteva cuvinte lubenița de la Gottlob, una dintre cele mai renumite soiuri de pepene verde din România. În zona de vest a țării, această lubeniță este renumită ca fiind de departe cea mai gustoasă. Ceva din solul de la Gottlob, localitate aflată nu departe de capitala Banatului, face ca pepenii să crească mari, suculenți și extrem de dulci.
Parfumul și dulceața, acestea sunt cele două elemente care dau de gol lubenița de la Gottlob. Brandul județului, acum înregistrat la OSIM, este vândut nu doar în piețe, ci și în multe supermarketuri din Banat și din restul țării. Oamenii din Gottlob spun chiar că, atunci când li se termină pepenii, cei din Dăbuleni, concurenți direcți ai producătorilor din Gottlob, vin în Timiș să cumpere pepenii lor și să-i vândă mai departe în piețele din Oltenia.
foto: Banatul Azi
Pepenele care a devenit brand
Cu un așa produs, era și normal ca producătorii din Gottlob să se confrunte cu produse “contrafăcute”, mulți comercianți pretinzând că vând la tarabe pepeni de la ei, însă comercializând lubenițe din import. Astfel, după ani de așteptare, a apărut brandul “Lubeniță de Gottlob”, înregistrat la OSIM, despre care toată lumea din sat vorbește cu mare drag și mândrie.
„Am reușit să scoatem brandul de Lubeniță de Gottlob care reprezintă efortul producătorilor de lubeniță din Gottlob și Vizejdia, pentru că e și localitatea aparținătoare, și eu zic că e și brandul județului”, a declarat primarul de Gottlob, Gheorghe Nastor, pentru Opinia Timișoarei.
Lubenița este o religie la Gottlob. Un simbol. Este atât de bine întipărită în mințile tuturor în cât până și la intrarea în comună, alături de numele localității, pe pancartă este desenată o lubeniță. Cu lubenița de Gottlob nu te joci, ăsta e mesajul locuitorilor din sat. O mănânci, o adori, îți face ziua mai bună, dar nu o iei în derâdere dacă ești la rândul tău producător.
E atât de importantă pentru comunitate încât, în fiecare an, în 15 şi 16 august, la Gottlob se desfăşoară Festivalul Lubeniţei, organizat de Primărie şi Consiliul Local. Potrivit viceprimarului Cristian Cerba, în 2010, cea de-a doua ediţie a evenimentului a adunat peste 20 de expozanţi, toţi producători de pepeni din zonă şi în jur de cinci mii de vizitatori. Este singurul festival dedicat lubeniței din toată România.
foto: Timipress
Probleme în paradisul lubeniței
Pe cât de bună, pe atât de puțină a fost lubenița de Gottlob în 2019. Producătorii se plângeau anul trecut că solul a fost mai uscat ca de obicei, motiv pentru care lubenița nu s-a mai făcut într-o cantitate atât de însemnată. De la 60 de hectare pe an, în 2019 au fost cultivate doar în jur de 40 de hectare. De obicei, pepenii de la Gottlob se cultivă pe mai bine de 200 de hectare anual.
Pepenii ajung în mai toate supermarketurile din România. Însă dacă nu e, de unde să-și plece? Mai ales că, anul trecut, lubenița avea un preț de plecare de pe câmp de doar 60 de bani. În piețe însă, se vindea la 2 sau chiar 3 lei. Producătorii spun că e greu să facă față, mai ales că anul 2020 este unul și mai secetos, iar restricțiile cauzate de pandemie le îngreunează și mai tare muncă.
Exportul de lubeniță de Gottlob este și el pus în pericol. Și în trecut, lubenița care mergea în Ungaria a fost la un moment dat refuzată, deoarece supermarketurile din țara vecină au cumpărat produs en-gross cu 4 cenți din Ucraina, față de 17 cenți per kilogram cât costa cel din Banat.
Cu multe semne de întrebare, dar cu pasiune și perseverență, producătorii din Gottlob nu se lasă. Își fac în continuare meseria cu spor și drag, iar pentru la vară, pregătesc producția de pepene dulce, zemos și parfumat. Vor găsi ei o metodă de a-l vinde fanilor lubeniței adevărate de Gottlob.
Pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastră pe ghidulbanatului.ro utilizăm fișiere de tip cookie. Prin continuarea navigării pe site sau prin apăsarea butonului „Am înțeles”, sunteți de acord cu stocarea cookie-urilor primare și terțe. Mai multe informații găsiți în secțiunea Politica de Confidențialitate
Coșteiu de Sus. La Tanti Emilia Popa, oaspeții se pot bucura de experiența completă a vieții rurale din Banat. Turiștii pot participa la munca din gospodărie, pot hrăni animalele sau pot strânge ouăle din cuibar pentru ca apoi gazda să le servească masa cu produse proaspăt culese din grădină.
