vineri, august 28, 2026
Acasă Blog Pagina 412

Drumeție virtuală prin Munții Carașului. Explorează peisaje de vis ale Banatului în stilul “armchair travel”

0

Un nou stil de călătorie a fost inventat de către internauți, odată cu instalarea pandemiei de coronavirus care, până la această dată, nu dă semne că se apropie de final. I se spune “armchair travel”, care înseamnă “călătorie din fotoliu” și constă în explorarea zonelor de o frumusețe rară online, cu ajutorul site-urilor precum Facebook, Instagram sau altele.

Până acum, sute de muzee, orașe și obiective turistice s-au alăturat mișcării, oferind călătorilor virtuali fotografii sau chiar tururi 3D în incinta celor mai impresionante locuri pe care vizitatorii le-ar fi luat cu asalt în lipsa pandemiei și a restricțiilor de călătorie. Un loc de o frumusețe rară este și Banatul, mai exact Munții Carașului, acolo unde natura este de un splendid absolut.

Fotografiile postate pe pagina de Facebook Descoperă Carașul, una dintre multele pagini de acest fel pentru promovarea zonei din punct de vedere turistic, cultural sau ecologic, au fost apreciate și distribuite de sute de utilizatori, amatori de călătorii din fotoliu în această perioadă. Fotografiile, realizate de Peia Iasmina, prezintă o potecă din Cheile Nerei, spre Lacul Dracului și satul Stancilova.

Lacul Dracului, considerat un monument natural, a fost inițial un lac subteran, însă, odată cu prăbușirea unei bucăți din tavanul peșterii de la Lacul Dracului, acesta a apărut la suprafață. O parte din malurile sale au rămas în surplombă. Lacul se întinde pe o suprafață de aproximativ 700 mp și este cunoscut ca fiind cel mai mare lac carstic din țară. Diametrul lacului este de 20 metri, în timp ce adâncimea maximă variază între 9 și 12 m.

Stancilova este un sat aparținător de Șopotu Nou, localitate din Caraș-Severin cuprinsă acum 100 de ani de inundații extrem de grave. După inundaţiile catastrofale care au afectat Şopotu Nou, multe familii s-au mutat sau au înfiinţat cătunele din împrejurimi, cea mai mare aşezare fiind Stăncilova. Poartă numele pârâului Stanciu care se varsă în Bârzava.

Găsiți aici întreaga drumeție virtuală a Iasminei.

Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii derulează online unul din proiectele importante din program

0

„Teatrul ca rezistență”, program derulat de Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii în cadrul proiectului cu finanțare europeană Heritage Contact Zone, va organiza un atelier online la care sunt invitați să participe reprezentanți ai tuturor asociațiilor și instituțiilor publice din România a căror activitate este centrată pe prezervarea, punerea în valoare și discutarea critică a moștenirii culturale.

În cadrul atelierului, care va dura aproximativ două ore și se va desfășura pe data de 13 mai, pe platforma ZOOM, va fi prezentat toolkit-ul Heritage Contact Zone, cu exemple și exerciții menite să faciliteze o mai bună înțelegere a utilității acestuia ca instrument de lucru în proiecte având în centrul lor memoria colectivă.

“Cum putem lucra cu o moștenire dificilă, în așa fel încât să găsim noi modalități inspiratoare de a ne implica publicul? Cum ar trebui să lucrăm cu povești umane complexe legate de moștenirea noastră culturală și de memoria colectivă și să le punem în context istoric în mod inovator și relevant? Cum să atragem un nou public și cum producem pentru acest public noi creații incluzive care să se bazeze pe memoria colectivă ca resursă? Aceste întrebări stau la baza proiectului european Heritage Contact Zone și au fost permanent nucleul tuturor activităților sale. Căutarea răspunsurilor la aceste întrebări reprezintă rațiunea pentru care a fost produs toolkit-ul pe care îl vom testa în curând în toate țările partenere în proiect”, precizează Cristina Modreanu, curatoarea proiectului Teatrul ca rezistență.

În România, atelierul de prezentare a toolkit-ului va fi susținut de Cristina Modreanu, iar Lars Ebert, coordonatorul proiectului Heritage Contact Zone, se va adresa participanților în deschiderea sesiunii de lucru cu o scurtă prezentare a scopurilor proiectului.

Numărul maxim de participanți la atelier este 15, iar înscrierile vor fi acceptate în ordinea în care vor fi făcute. Startul înscrierilor s-a dat astăzi, 28 aprilie, iar termenul limită este 8 mai. Cei interesați sunt invitați să completeze formularul de înscriere, accesând: https://forms.gle/PMqZCW5pfoi7a8D86.

***
Cristina Modreanu este critic de teatru, curator și expert în artele spectacolului, implicată în proiecte de cercetare în arhivele teatrale. În cadrul proiectului Teatrul ca Rezistență pe care l-a inițiat, Cristina Modreanu lucrează împreună cu actorul și regizorul Ovidiu Mihăiță și cu Teatrul Auăleu, în parteneriat cu toate teatrele timișorene la revitalizarea prin mijloace performative a arhivelor teatrale ale orașului ce va fi în curând capitală europeană a culturii.
Proiectul Teatrul ca rezistență urmărește să cerceteze arhivele teatrelor din Timișoara, precum și colecții private pentru a analiza viața cotidiană a timișorenilor în timpul regimului comunist.

***
Proiectul Heritage Contact Zone (2018-2020), cu subtitlul Teatru ca rezistență, este implementat cu finanțare europeană prin Programul Europa Creativă. Liderul proiectului este organizația H401 din Amsterdam, iar partenerii proiectului sunt: Sinagoga Etz Hayyim din Chania (Grecia), Culture Action Europe din Bruxelles (Belgia), European University Institute, Bologna (Italia), The Human Platform Budapesta (Ungaria) și Goethe-Institut România și ATCEC. Prin acest proiect, artiști și mediatori culturali vor să dea vizibilitate unor perspective minoritare asupra unor evenimente tensionate din trecut și să creeze „zone de contact” între perspectivele dominante și cele mai puțin reprezentate.

Satul din Banat în care nu poți ajunge. O mină de aur pentru iubitorii de natură, locul nașterii unui cosmonaut

0
foto: Banatul Azi

La marginea Banatului, înainte de a intra în Hunedoara, printre ultimele comune din Timiș este Margina. Aici, viața de zi cu zi este una alertă având în vedere că se învecinează cu autostrada A1. În mijlocul pădurii însă există un sat care aparține de comună și care se numește Bulza, sat în care nu poți ajunge. O poți face doar foarte greu, după un ocol de peste 30 de kilometri prin județul vecin Arad, prin satul Caprioara, după care poți spune că ai ajuns în Bulza uitat de lume.

La Bulza trăiau câteva sute de persoane înainte de Revoluție. Astăzi? Dacă mai sunt 20. Bisericuța din lemn a satului, care poartă hramul Sf. Ioan Teologul și care a fost construită în 1820, este obiectivul turistic al așezării. Însă satul în sine este un obiectiv turistic, cu o frumusețe rară și un șarm aparte. Din cauza lipsei drumurilor însă, turiștii nu ajung prea des pe aici, deși așezarea a dat țării chiar și un astronaut.

foto: Banatul Azi 

Viitorul satului fără drum de acces

Mai nimic, din păcate pentru cele câteva suflete rămase la Bulza. Primăria din Margina a dat nenumărate asigurări că vor face într-un final un drum până la Bulza, însă deocamdată acestea nu s-au materializat. Zona are un potențial important din punct de vedere agroturistic. Odată ce intră în sat, turistul parcă a pășit într-o altă lume, plină cu natură și pace. Locația ar fi ideală pentru turismul legat de istorie și tradiții.

Din păcate nici “forța de muncă” a satului nu mai poate face mare lucru pentru a primi turiști. Din cei sub 30 de locuitori, majoritatea au peste 60 de ani și nu-și doresc decât să moară liniștiți în casele lor. Nu se gândesc la turism sau la bani, ci doar la cum să-și vadă de trai de pe la o zi la alta. Dacă ești din Bulza, atunci când mori, pe casă ți se pune lacătul și nimeni nu mai intră sau mai iese din locuință.

foto: Banatul Azi

Cum era Bulza înainte să fie sat părăsit

La Bulza viața se desfășura în ritm normal înainte. Existau notar, primar, preot, învățător, școală, cămin cultural, birt și magazin, precum și o sumedenie de oameni. Satul nu a fost unul colectivizat pe vremea comunismului. După o perioadă, tinerii au plecat spre orașe pentru a-și găsi de muncă și a-și face un rost în viață, iar satul a început să fie din ce în ce mai părăsit. Nici măcar preotul din sat nu mai există, iar de telefoane și magazine, sau de puncte medicale, nu s-a mai auzit aici de multă vreme.

Curent electric? Nici acesta nu funcționează la Bulza. Satul este pur și simplu dintr-o altă lume, lăsat de izbeliște. Murind încet, dar sigur, satul în care s-a născut cosmonautul Dumitru Prunariu pare că s-a “încadrat” pe o orbită greșită, de pe care nu mai poate ieși. Frumusețea locului, umbrită de accesul greu și de nepăsarea autorităților, face din Bulza un loc utopic al Banatului, însă care, cel mai probabil, este pur și simplu prea bun ca să fie adevărat…

foto: Banatul Azi

Zece restaurante din Timișoara unde poți comanda mâncare acasă pe timp de pandemie

0

Multe sunt restaurantele bune și care încă fac livrări acasă, chiar și pe timp de pandemie, însă puțină lume știe că încă pot să-și comande preparatele preferate cu livrare la domiciliu. În ciuda situației provocate de autoizolare, localurile timișorene funcționează și trimit mâncarea acasă clienților, în deplină siguranță și într-un timp cât mai scurt posibil.

Nu am putut face o listă a tuturor restaurantelor care fac delivery în Timișoara, însă am adunat mai jos zece localuri cu mâncare de senzație, de toate felurile, pe care vă puteți baza atunci când pofta de o mâncare de restaurant devine insuportabilă. Toate aceste restaurante pot fi contactate prin aplicații precum Foodpanda.

Casa Bunicii – Este unul dintre cele mai cunoscute restaurante din Timișoara și da, încă funcționează. Nimic nu o sperie pe bunica, nici măcar o pandemie. De aici puteți comanda preparate tradiționale delicioase, platouri pentru toată familia, ciorbe, fripturi și așa mai departe. 

Berărescu – Un alt local de renume din Timișoara, la Berărescu găsiți până și mic dejun în format delivery, adică de înfulecat acasă. Dacă sunteți doi, puteți comanda un Beer Buddies, platou numai bun pentru savurat alături de o bere rece, asta pentru că tot e primăvară.

Riviere Brasserie – Restaurantul care te întâmpină cu un decor de lux, deși nu mai servește în local, trimite mâncare în toate zonele Timișoarei, așa că nu trebuie să rabzi prea mult dacă ți-e poftă de preparate precum spaghetti carbonara, fritto calamari, pulpă de rață sau hamburger.

Craft Rooftop – Unul dintre cele mai de succes pub-uri din oraș, de la Craft puteți comanda în continuare celebrele mâncăruri de savurat alături de o băutură rece, oricare ar fi aceasta. Poți comanda burgeri, aripioare, piept de pui făcut cum îl poftești, dar și delicioasa tartă cu vișine și bezea. Și da, Craft îți trimite acasă și una din zecile de feluri de bere disponibile în meniu.

Broasted Chicken – Vă e dor de un crispy strip? De o aripă? Îmbibată în sos de usturoi? Normal că vă e dor. Din fericire, atât KFC, cât și mai puțin popularul, dar localul Broasted Chicken livrează de pandemie. Indiferent de preferințe, fie piept, aripi sau pulpe, pe toate le puteți comanda cu doar câteva click-uri de la Broasted Chicken.

Pinocchio – A spus cineva pizza? Normal că nu vă putem oferi o listă de restaurante care livrează de pandemie fără să avem cel puțin un local care livrează pizza. La Pinocchio găsiți o pizza delicioasă de-a dreptul! La fel de bună și de accesibilă e pizza și la Magic, Napoleon sau Poli. Studenții știu de ce!

Casa del Sole – Da, acest restaurant este ceva mai scump, însă și mâncarea este pe măsură. De la Casa del Sole puteți comanda biftec tartar, plachie de crap, ton la grătar, vită de toate felurile și multe, multe alte specialități. E restaurantul acela ideal pentru o duminică de autoizolare, în care vrei un răsfăț, mai mult decât un prânz.

Paștele în Banat: Cum preparăm cel mai delicios drob de miel pentru masa de duminică

0

Tradiția de Paște nu înseamnă doar lumina de Înviere sau pâinea înmuiată în vin care simbolizează trupul și sufletul Mântuitorului. În mai toate zonele țării, dar mai ales în Banat, acolo unde oamenii adoră să stea la o masă îmbelșugată, tradiția înseamnă neapărat și prepararea drobului de miel. Acest preparat tradițional de Paște nu poate lipsi de pe masa de duminică la prânz, atunci când familia sărbătorește alături.

Drobul de miel se face cu organele mielului, adică ficat, plămâni, inimă și rinichi. Pentru ca rețeta să fie completă, mai aveți nevoie de verdețuri din grădină, ouă, precum și de pâine.

Cum preparăm drobul de miel bănățean

-primul pas este fierberea organelor de miel. După ce ați fiert organele, le lăsați la răcit și mai apoi, folosind un robot de bucătărie, le tocați mărunt ca pentru chiftele sau rulada de carne;

-într-o cratiță căliți ceapa, usturoiul verde tocat și verdețuri alături de condimente. Există nenumărate combinații, însă în Banat se pun pătrunjel verde, mărar, piper, sare, pâine înmuiată în apă caldă, precum și un ou crud. Se amestecă alături de organele mărunțite până se formează o pastă omogenă;

-separat, se fierb tare câteva ouă care vor fi puse în mijlocul drobului;

-prapurul de miel va fi membrana care va învălui și ține laolaltă drobul, așa că într-o tavă tapetată cu puțin ulei puneți mai întâi acest prapur. Compoziția o înveliți în acest prapur iar când a luat forma dorită de ruladă de carne, o dați la cuptor până ce se rumenește pe dinafară.

Drobul de miel se pune pe masa de Paște alături de pască, ouăle roșii și cozonacul făcut în casă. Nu se știe exact de unde vine tradiția drobului de miel, însă în lume există zeci de rețete de drob sau asemănătoare acestuia. Cea mai faimoasă este cea a haggis-ului scoțian, un fel de drob mai mic pregătit în burtă de oaie, fără verdețuri, dar care păstrează oul din mijloc.

Teatrul Național din Timișoara propune noi ”Întâlniri la voi acasă” pe canalul său YouTube 

0

Ne revedem și-n această săptămână la voi acasă. La întâlnirea online de astăzi, miercuri, 15 aprilie, de la ora 20, de pe canalul YouTube al Teatrului Național, îi așteptăm pe toți copiii, indiferent de vârstă, să se joace cu Pinocchio. Pinocchio – păpușa cioplită cu drag de Gepetto dintr-o bucată de lemn – e cam mincinos și zvăpăiat,  trece dintr-o aventură într-alta, dar, pentru că în sinea lui e un băiețel adevărat, își descoperă sufletul și învață valoarea prieteniei și a iubirii. 

Vineri, 17 mai, de la aceeași oră, 20, pe canalul său YouTube, în cadrul „Întâlnirilor la voi acasă”, Teatrul Naţional vă propune un spectacol despre credinţă, despre spirit şi despre încredere într-un loc al credinţei, al spiritului şi al încrederii. Iov, în excepţionala transpunere în versuri a poetului Şerban Foarţă, recreează povestea biblică a prea-iubitorului de Dumnezeu, greu încercat pentru devotamentul lui. Spectacolul a fost realizat în colaborare cu Episcopia Romano-Catolică de Timişoara și îl oferim în dar spectatorilor acum, în 

Încheiem duminică, 19 aprilie, de la ora 20, pe canalul YouTube al Teatrului Național din Timișoara, această săptămână de sărbătoare. Copiii au din nou o întâlnire online, de această dată cu Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, într-o adaptare a basmului Fraţilor Grimm. Veveriţa şi Ursuleţul vor spune cea mai frumoasă poveste despre prietenie, povestea unei fete frumoase care şi-a găsit norocul acolo unde nu s-ar fi așteptat niciodată.

Vă reamintim că toate înregistrările spectacolelor difuzate pe canalul YouTube al Teatrului Național sunt disponibile până la 1 mai 2020.

Fotografii: Adrian Pîclișan / TNTm

Micul dejun din Banat care a făcut înconjurul lumii. Cum a ajuns un infocentru turistic să pună un sătuc pe harta mondială a călătorilor

0

Pandemia care ne ține pe majoritatea dintre noi în case a pus pe pauză și unul dintre cele mai renumite evenimente de promovare culturală și gastronomică din Banat. Este vorba despre celebrul Mic Dejun de la Margina, acolo unde turiști din toată lumea au gustat din bucatele, dar și din obiceiurile locului în anii precedenți. Micul dejun, acum celebru în toată lumea, urma să fie din nou servit începând cu luna martie.

Din nefericire însă, pandemia din întreaga lume nu le permite organizatorilor să gătească și să primească vizitatori în aceste zile. De dragul zilelor în care micul dejun de la Margina era servit în fața călătorilor, am scos de la păstrare unul dintre reportajele pe care le-am scris în trecut despre această atracție inedită a Banatului.

Mic dejun la Margina

Dupa un drum de nici 30 de minute de la Lugoj, ajungi la Margina, un sat linistit, care la prima vedere nu se diferentiaza cu nimic fata de oricare alt sat din Timis. Casele sunt aranjate la fel, strazile sunt asfaltate si nu prea, iar oamenii, oamenii ar da si haina de pe ei, doar ca sa te vada pe tine, vizitatorul, strainul, turistul, fericit si satisfacut dupa ce le vizitezi comuna.

Si totusi, ceva cu totul si cu totul deosebit si diferit fata de orice alt sat din Timis se intampla, aproape in fiecare dimineata, in micul sat de langa Faget, legat de Timisoara si de fapt de toata Europa prin autostrada recent inaugurata. Organizatorii, reprezentantii „Infocentrului Turistic Margina” ii spun simplu, „Mic Dejun la Margina”.

Din Mongolia, cu caruta in Margina

Ce e asa de interesant si inedit la un mic dejun intr-un sat oarecare din Timis? Urmeaza sa aflam, dar dupa importanta invitatilor din aceasta dimineata, pare-se ca vom participa la ceva special, mai ales ca grupul este format in mare parte din jurnalisti din Germania.

„Am avut turisti din toate colturile lumii la Margina. Au venit din Olanda, Germania, Norvegia, Statele Unite ale Americii, Portugalia, pana si de la granita Rusiei cu Mongolia am avut. Proiectul s-a lansat pe 29 aprilie, iar de atunci si pana acum am avut 180 de turisti. Sunt mai multe trasee, insa de obicei ziua incepe cu mic dejun si continua cu o tura cu caruta prin sat, la muzeu, la izvor si casa taraneasca” – Damaris Sivu, ghid Infocentru Turistic Margina.

Gazdele ne invita la masa, imediat dupa ora 9 dimineata, masa amenajata chiar in interiorul infocentrului. Din cate stim noi, putem afirma ca infocentrul de la Margina e singurul din Timis si poate din Banat in care se intampla ceva legat de turism, ceea ce ne dovedeste ca daca se vrea, se poate.

Masa e plină

Daca nu am sti, am crede ca suntem la ruga, nu la micul dejun. Carnati de casa, slanina, carne, oua proapete, eco, bio, adevarate, branza facuta la cativa kilometri departare, cu cateva zile inainte. Ardei proaspat culesi din gradina, ceapa verde si alte verdeturi colorate viu si natural, doar de soare, nu de vreun conservant. Paine de casa, unsa cu un strat gros de untura si tapetata cu boia iute.

Miere de stup si gem facute de localnici, pe care le mananci cu gura si le tii in suflet pe vecie. Nu iti poti explica gustul, nu au nimic „fals” sau „sintetic” in ele. Gustul e diferit, in cel mai bun mod posibil. Doar sa privesti o asemenea masa si deja te intrebi „ce am facut ieri ca sa merit un asa mic dejun azi?” Un mic dejun costa 15 lei, un pret exagerat de mic, avand in vedere ca tot ce bagi in gura e produs local, fara interventia vreunui robot fara viata.

Ne punem sa mancam si, cand simtim ca nu mai putem lua nicio alta imbucatura, ne indepartam de masa, certati de oamenii locului ca am mancat prea putin. Ne apropiem catre locul de vis, speriati sa nu incalcam vreun protocol nescris si continuam sa mancam, luand inghitituri mici din a treia, sau a patra, ca nimeni nu le numara, felii de paine cu untura.

Degeaba, e delicioasa!

Cand in sfarsit avem permisiunea sa ne ridicam de la masa, de parca eram niste avioane si trebuia sa asteptam „unda verde” pentru ca nu aveam destul kerosen pentru cursa, ni se prezinta programul pentru urmatoarele ore. Mai exact, ne vom plimba cu o caruta trasa de doi cai superbi, incet, domol, pe ulitele din sat.

„Am avut grupuri de turisti care au cautat doar aventura in salbaticie, altii au vrut sa mearga doar cu caruta trasa de cai, ne mulam dupa ce ni se cere. Facem totul cu oamenii locului, produsele sunt toate naturale, iar vizitatorii, de la copiii de gradinita la profesori universitari, apreciaza la maxim asta. Calitatea e inegalabila, dovada stand premiul de la Festivalul Ceaunelor de la Bethausen, unde am luat locul intai” – Damaris Sivu, ghid Infocentru Turistic Margina.

Ajungem si vorbim si cu localnicii, producatori de branza, legumicultori, oameni care indragesc doar doua lucruri in viata, pamantul si oamenii de langa ei. Unul dintre ei canta grupului la fluier, intr-un popas de la marginea satului.

La final de tur, se poate opta pentru un pranz la stana, cu ceaun si mamaliguta, placinta de mai multe feluri si rachiu. Costa 25 de lei si am fost asigurati ca e pur si simplu divin. Cat timp ne taie un junghi in coasta, in parte pentru ca nu mai apucam si pranzul, in parte pentru ca am mancat oricum prea cu pofta la micul dejun, spunem „nu-i nimic, mai vin ele drumurile catre Margina”.

Daca vreti sa participati la o asemenea excursie, mai ales daca veniti cu mai multi prieteni, puteti face o programare. Fie intrati pe pagina de Facebook a centrului, fie sunati la infocentru direct, acolo unde Damaris, ghidul si omul care stie cum sa uneasca traditiile cu mancarea si cu locurile, pentru o experienta unica, va va primi cu bratele deschise.

Teatrul Național Timișoara vă invită să vizionați Hamlet și alte piese celebre

0

Miercuri, vineri și duminică, Teatrul Național din Timișoara propune noi ”Întâlniri la voi acasă” pe canalul său YouTube

Miercuri, 8 aprilie, de la ora 20,00 începem o nouă săptămână de spectacole online. Pentru următoarea „întâlnire la voi acasă” pe canalul YouTube al Teatrului Național, am pregătit un spectacol despre sinceritatea și despre bucuria întâlnirii fără bariere dintre actori și spectatori. VORBEȘTE CU MINE! este  confesiunea a cinci actori eliberați de constrângerile personajului, cinci actori care, cu umor, curaj și delicatețe, vorbesc despre viață, despre teatru și despre irepetabila întâlnire din fiecare seară cu publicul. 

Săptămâna „Întâlnirilor la voi acasă” continuă vineri, 10 aprilie, de la ora 20,00 pe canalul YouTube al Teatrului Național din Timișoara  cu HAMLET de Shakespeare, unul dintre marile texte ale teatrului universal, în spectacolul creat de regizoarea Ada Lupu Hausvater pe traducerea „remix” semnată de Peca Ștefan. Spectatorii vor descoperi în interiorul poveștii binecunoscute destinul unui om neintoxicat de compromisuri și de falsitate. Acestui Hamlet care trăiește într-o lume șocant de asemănătoare cu  a noastră, îi răspunde live Bean MC, liderul trupei Subcarpați. 

Încheiem duminică, 12 aprilie, de la ora 20, pe canalul YouTube al Teatrului Național din Timișoara, cea de-a treia săptămână de întâlniri online, cu un spectacol dedicat copiilor de toate vârstele: SAREA ÎN BUCATE după Petre Ispirescu. Un spectacol reconfortant, plin de culoare, o aventură minunată, în care oricine intră află câte ceva despre prietenie, despre iubire, și despre gustul adevărului.

Vă reamintim că toate înregistrările spectacolelor difuzate pe canalul YouTube al Teatrului Național sunt disponibile până la 1 mai 2020.

Fotografii: Adrian Pîclișan / TNTm

Cea mai simplă soluție de dezinfectat pe care o puteți face acasă. Atenție la dozaj

0

Cel mai ieftin și mai eficient dezinfectant care poate fi făcut acasă se obține din înălbitor de rufe, după cum au spus cei de la Organizația Mondială a Sănătății.

În același timp, însă, vorbim despre o substanță iritantă pentru mucoasa respiratorie și pentru ochi. Așa că trebuie să aveți mare grijă când preparați soluția și când o folosiți pe diverse suprafețe, arată protv.ro

Înălbitorul de rufe conține, în concentrație de cinci la sută, substanța activă numită hipoclorit de sodiu. Ca să îl folosiți drept dezinfectant, trebuie diluat: o parte clor, nouă părți apă. Astfel sună recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății.

Cu soluția obținută se pot curăța clanțele ușilor, chiuvetele, peretzii din baie, cheile, preșul de la intrarea în locuintă. De asemenea, puteți pulveriza soluția pe talpa pantofilor, înainte să intrați în casă. Se știe deja că noul virus rezistă pe suprafețe și este ușor de luat pe încălțăminte.

Dezinfectantul nu se lasă la îndemâna copiilor! Nu se combină cu oțetul, pentru că produce gaze toxice. Și nici cu alcoolul sanitar, pentru că se transformă în cloroform.

Soluția se păstrează cel mult patru zile, apoi preparați altă. Mai multe aflați aici

Timișorenii sunt invitați să-și arate solidaritatea cu cei care lupta cu coronavirusul

0

Timișorenii sunt îndemnați să iasă cu cu lanterne sau cu lumini, la ferestrele sau balcoanele propriilor locuințe, miercuri, 8 aprilie, timp de un sfert de oră, începând cu ora 21:00, în semn de solidaritate cu cei care sunt în prima linie în lupta cu pandemia de coronavirus, precum și ca un mesaj de încredere și curaj pentru românii care stau acasă, inițiativa aparținând Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii.
Prin acțiunea Luminează orașul prin tine, titlu inspirat de sloganul proiectului „Timișoara 2021”, organizatorii își propun să dea românilor speranță și curaj în această perioadă în care toată lumea este greu încercată de măsurile restrictive impuse de autorități, măsuri care au cu scopul de a limita răspândirea îmbolnăvirilor cu virusul COVID-19.

”Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii dorește să transmită un mesaj de unitate la nivelul întregii comunități, deoarece fiecare dintre noi are un rol important în lupta pe care o ducem acum împotriva acestui virus. Cei care stau acasă opresc răspândirea coronavirusului, iar cei care sunt la datorie ne protejează, ne ajută, ne vindecă. Doar împreună, putem ieși învingători din această luptă, doar împreună, luminăm orașul!”, a declarat Horațiu Rada, președintele Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii.

Asociațiile de locatari din Timișoara sunt rugate să susțină acest demers, prin răspândirea informațiilor la avizierele din scările de bloc. De asemenea, îndemnul a fost publicat pe paginile de Facebook și Instagram ale Asociației, astfel încât timișorenii să se alăture inițiativei în număr mare.

”Luminează orașul prin tine vorbeste acum despre puterea noastră de a ne păstra încrederea și de a ne uni, din nou, așa cum doar Timișoara știe să o facă. În decursul istoriei noastre, am dat dovadă de atâtea ori că noi putem genera schimbarea, o schimbare în bine. România de astăzi nu putea să existe fără revoluția începută la Timișoara. România și Europa nu vor putea avea o Capitală Culturală în 2021, dacă nu oprim răspândirea acestui virus. Împreună, stăm acasă și ieșim la ferestre, împreună Luminăm orașul!”, a spus Simona Neumann, directorul executiv al Asociației.

Asociaţia Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii a fost înființată în 2011, cu scopul de a pregăti dosarul de candidatură pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii. În anul 2016, Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021, iar Asociația își continuă misiunea de a pune la punct programul cultural, de a planifica evenimentele, precum şi de a strânge fondurile necesare organizării, promovării şi realizării programului. Ulterior anului 2021, Asociaţia va avea ca scop sprijinirea şi dezvoltarea de proiecte culturale în folosul comunităţii.