joi, august 27, 2026
Acasă Blog Pagina 443

Delicii mediteraneene în capitala Banatului: Creveți, caracatițe, calamari, midii, pești și dulciuri turcești, la un festival din Timișoara

0

Dacă nu ai ajuns în această vară la Marea Mediterană, nu te îngrijora! La Timișoara are loc, chiar în acest weekend, un festival dedicat întocmai acestei mări spectaculoase, care se întinde pe toată granița de sud a Europei. Pentru că nu puteau să aducă marea în Banat, organizatorii s-au gândit să aducă preparate care se găsesc de obicei doar pe plajele acesteia.

Vizitatorii Festivalului Mediteranean vor putea gusta din cele mai delicioase fructe de mare posibile, preparate cu grijă și condimentate după rețete pescărești. Aceștia se vor putea înfrupta din creveți, calamari, caracatiță, raci, midii și pești de toate formele și mărimile. Pentru ca masa să fie masă, la desert aceștia vor putea gusta din celebrele dulciuri turcești cum sunt baclavaua, rahatul sau kataiful. Nu va lipsi nici cafeaua turcească pe nisip.

Festivalul Mediteranean începe vineri, 6 septembrie și ține până duminică, 8 septembrie. Festivalul ține de la 10 dimineața până la 22 seara. Festinul are loc pe platoul din fața Centrului Regional de Afaceri CRAFT din Timișoara. Pe lângă standurile cu fructe de mare și dulciuri din Turcia, cei care nu sunt prieteni cu aceste preparate vor putea servi mâncăruri tradiționale românești la un stand special gândit pentru ei.

Sport inedit la Timișoara. Capitala Banatului găzduiește Campionatul Național de Padel

0

La Timișoara va avea loc Cupa ”Americana” – etapa finală a Campionatului Național de Padel, eveniment care promovează unul din cele mai noi sporturi descoperite (și) de români.

Competiția este programată să aibă loc sâmbătă, 7, și duminică, 8 septembrie 2019, la baza sportivă Padel Center, reunind sportivi din România, Serbia și Ungaria.

Meciurile de padel vor începe sâmbătă la ora 10,00.

Cu ocazia campionatului, unul dintre cei mai bine cotați antrenori de padel din lume, spaniolul Rafael Darkito, ajunge la Padel Center.

Acesta va susține cursuri de inițiere  în jocul de padel, pentru toți doritorii, indiferent de vârstă, vineri, 6 septembrie, între orele 18,00 – 19,00. Participarea este gratuită.

Padelul este un sport derivat din tenis, mai prietenos cu racheta, spun jucătorii, care mai arată și că acesta presupune o interacțiune mai intensă cu terenul de joc.

Considerat unul din cele mai dinamice sporturi din lume, padelul are deja o vechime de jumătate de secol. În România se joacă abia în ultimii ani, Timișoara fiind unul din primele orașe în care s-au amenajat spații de joc special dedicate. Terenurile construite la Padel Center respectă standardele oficiale ale suprafețelor pe care se desfășoară World Padel Tour, cea mai importantă competiție internațională a acestui sport.

Padelul a apărut în anul 1969, la Acapulco, în Mexic, din inițiativa unui om de afaceri nativ, Enrique Corcuera. Afacertistul a decis să-și protejeze terenul de tenis de vegetația care îi invada curtea, drept pentru care a ridicat pereți în jurul acestuia. Pereții o ajutau însă mai ales pe soția lui, să nu mai scoată mingile în décor, când juca.

Un prieten al lui Concuera a găsit conceptul cu pereți care înconjoară un teren de tenis nu doar surprinzător, ci și foarte interesant, astfel că a dezvoltat ideea: a creat un teren oficial, cu pereți, reguli de joc clare, care se aplică și în prezent. Noul sport a primit propriul nume, padel, și a fost ”exportat” în Spania. Aici a devenit aproape imediat o adevărată obsesie națională, apoi a cucerit țară după țară. În prezent sunt peste 8 milioane de jucători de padel în întreaga lume, în principal în țările hispanice.

Partenerii Cupei ”Americana”  – etapa finală a Campionatului Național de Padel sunt: Constructim, Inter Conecter, Smartfit health & fitness studio, Teatrul Național Timișoara.

Mimi, bufoni, statui vivante și tineri pe picioroange. Începe cel mai mare festival de artă stradală din Banat, la Timișoara

0
foto: Daniel Sandu

Weekend plin de frumos la Timișoara, asta îi așteaptă pe cei care vor colinda orașul de pe Bega la final de săptămână. Se întâmplă cu ocazia Check Art Festival, ediția cu numărul 5, o manifestare dedicată artei stradale care își propune să ofere culoare și să resusciteze orașul, într-o manieră inedită, oferind locuitorilor urbei posibilitatea de a se relaxa în aer liber și de a interacționa direct cu tinerii artiști.

Obiectivul principal al evenimentului a fost întotdeauna de a facilita accesul la artă și educație culturală tinerilor din toate mediile sociale prin integrarea lor în eveniment și în același timp să ofere cadrul de promovare pentru oamenii talentați dar și artiști amatori din Timișoara.

Dedicat orașului, evenimentul își păstrează tematica și rețeta clasică de desfășurare. Astfel, timișorenii vor avea parte de reprezentații susținute de 12 mimi, 3 bufoni regali, 14 statui vivante și tinerii pe picioroange. Mai mult, vor lua parte și la un spectacol de jonglerii cu foc.

Alături de artiștii din Timișoara și cei peste 100 voluntari, vor participa ca invitați artiști din Budapesta, Novi-Sad, Cluj-Napoca, Londra și Arad. Festivalul are loc vineri și sâmbătă, 6 și respectiv 7 septembrie, în Iulius Town din Timișoara.

Evenimentul este susținut muzical de patru artiști vocali: Beni Mihai, Ingrid Gabriela Nicolaescu, Antonia Rădulescu, Cătălin Cotescu și o formație de tineri talentați – The Skywalkers. Partea de regie și de coordonare artistică este sprijinită de actorul Costa Tovarnisk.

Sanctuarul misterios, vechi de 6.000 de ani, aflat la Muzeul Banatului din Timișoara. De ce nu poate fi văzut

0

Muzeul Banatului din Timişoara, închis de mai mulţi ani publicului din cauza lucrărilor de restaurare, găzduieşte un unicat: Sanctuarul Neolitic de la Parţa, vechi de 6.000 de ani. Acesta se află într-o încăpere de la parterul Castelului Huniade începând din 1983.

Asociaţia pentru Promovarea si DezvoltareaTurismului Timiş, Consiliul Judeţean Timiş, împreună cu reprezentanţii muzeului, încearcă să găsească o soluţie pentru introducerea sanctuarului în circuitul turistic. Artefactul aflat în Castelul Huniazilor, restaurat din lut şi nuiele, ar putea ajunge înapoi la Parţa.

Una dintre variante este construirea unui punct muzeal în localitatea Parţa, situata la zece kilometri de Timişoara, unde urmează să fie mutat şi sanctuarul.

Sanctuarul a fost descoperit în anul 1981 cu ocazia săpăturilor arheologice din apropierea Parţei.

Decizia de a transfera (şi a monta aproape la scară) într-o încăpere a muzeului sanctuarului vechi de 6.000 de ani i-a aparţinut regretatului arheolog Florin Medeleţ.

 O zeitate feminină şi un taur

Sanctuarul de la Parţa avea o formă rectangulară, cu o lungime de 11 metri şi o lăţime de 6 metri. El prezintă două compartimente distincte: camera altarului, şi camera unde se aduceau ofrandele. În altar sunt două statui lipite, o zeitate feminină şi un taur, simboluri ale fecundităţii şi fertilităţii pentru cultura vremii.

 “Sanctuarul face parte dintr-un sit arheologic deosebit de amplu. Sunt şapte niveluri de locuire, cam din toate epocile. Locaţia era în aproipierea râului Timiş, care în decursul mileniilor a intrat în sit, a început să rupă din casele din apropierea râului, obiectele au ajuns în apă. Încă din secolul XIX-lea au început să fie colectate obiectele de acolo. Apoi încep săpăturile arheologice. Sunt sondaje în anii 30, în anii 50, până se ajunge ajunge la o săpătură sistematică, făcută de profesorul Lazarovici în anii 70 şi 80. Sanctuarul a fost descoperit întâmplător. Şansa face că oamenii au considerat că merită adus în muzeu. Bucăţile recuperate sunt în muzeu şi se reface într-o încăpere”, a declarat muzograful Dan Ciobotariu.

Ofarandele erau ţinute în vasele descoperite în sanctuar. Într-un vas au fost găsite mai multe oase (de caprine sau oi), în alt vas s-au descoperit seminţe (cereale) carbonizate. În celelate vase se crede că erau ţinute fie miere, fie un fel de băutură alcoolică.

Erau purtătorii culturii neolitice, nu există încă o atribuire etnică sau rasială

Sanctuarul de la Parţa era mai mult decât un simplu loc de cult. Templul era folosit şi drept calendar solar pentru populaţie. Pe peretele vestic există un orificiu care lasă să se pătrundă soarele în interior, pe capul de taur, o singură dată pe an, la echinocţiu, marcând probabil, începutul şi sfârşitul anului agricol. Tot pe peretele vestic sunt amplasate o cuvă din lut şi o râşniţă din piatră, ambele folosite la ritual, probabil primăvara, când se însemânţa ogorul. Dorinţa omului neolitic era de a feritiliza sămânţa ce urma să fie pusă în brazdă.

“Sunt descoperiri ale unei comunităţi foarte dinamice din neolitic. Undeva pe la 5500 î.e.n. Erau purtătorii culturii neolitice, nu există încă o atribuire etnică sau rasială. Numai sanctuarul are trei faze. Sunt mai multe construcții cu valoare spirituală. Sunt foarte multe obiecte găsite înauntru, care din păcate zac închise în muzeu. Ar merita să aibă un muzeu special. E unul din siturile esenţiale ale României, merită pusă în valoare”, a mai afirmat Ciobotariu.

În ceea e priveşte locuitorii zonei, aceştia făceau parte din rasa mediteranoizilor, aveau maxim 1,70 metri şi nu se deosebeau deloc de oamenii de acum.

 

 

 

Artista care pictează în bisericile din Banat. “Cea mai mare satisfacție o am când văd bucuria din ochii oamenilor care privesc ceea ce am realizat”

0

Dorina Zah, artist plastic specializat în pictură religioasă și restaurare a încheiat în luna iunie pictura iconostasului Bisericii ”Pogorârea Sfântului Duh” din Lugoj. Este al nouălea pe care l-a pictat și este cel mai mare și mai complex de până acum.

”Are cinci registre, în total sunt 50 de icoane, plus icoanele celor două tronuri împărătești”, spune Dorina Zah, care de 13 ani s-a axat pe pictura bisricească.

Absolventă a Facultății de Arte și Design din Timișoara, a realizat lucrări de pictură și restaurare la mai multe lăcașuri de cult. Printre acestea, bisericile din Victor Vlad Delamarina, Coștei, Lugoj, Scăiuș și Orăștie, dar și din Greccio – Italia, unde în urma unui concurs a fost selectată să picteze două fresce de pe Valea Sfântă, zona Rieti, cu imagini din viața Sfântului Francisc.

Iconostasul este, în lăcașul creștin de cult, un perete care desparte naosul de altar. Iconostasul arată, desfăşurată pe verticală, imaginea Bisericii, istoria chipului creat, chipul lui Dumnezeu şi căile lui Dumnezeu în istoria mântuirii omului. Întreaga viaţa este rezumată prin iconostas sub forma mijlocirii sfinţilor şi a îngerilor care se roagă împreună cu cei ce participă la slujbele din biserică. El vine să întrunească, prin imagine, conţinutul rugăciunii rostite cu voce tare de către preot.

”Pentru pictura religioasă cu siguranță e nevoie de o anumită stare sufletească”

Primul iconostas pe care Dorina Zah l-a desăvârșit a fost cel de la biserica Sfântu Gheorghe din Coștei. O lucrare specială a fost cea de la Scăiuș, iconostasul Sfintei Fecioare, pentru că acolo este icoana Sfintei Maria care a lăcrimat, și tot acolo l-a pictat pe Papa Ioan Paul al doilea, recent sanctificat, în premieră la noi în țară. La biserica greco-catolică din Mondialul Bocșei, a pictat-o pe Sfânta Ioana Antida Thouret, fondatoarea ordinului surorilor de caritate, o congregaţie religioasă de drept pontifical înfiinţată în 1799, la Besançon (Franţa), de Jeanne-Antide Thouret. Surorile se dedică în principal instruirii şi educării creştine a tineretului, îngrijirii celor bolnavi şi aflaţi în închisoare, pastoraţiei în parohii. În România Sfânta Ioana Antida a fost pictată în premieră de artista lugojeană.

Pentru iconostasul Bisericii ”Pogorârea Sfântului Duh” din Lugoj a lucrat opt luni. Tronurile Împărătești din Biserică, care îl au la loc de cinste pe Mântuitorul Isus Hristos, au necesitat nu numai să fie pictate, dar și restaurate. De tot procesul s-a ocupat Dorina Zah.

”Este un iconostas în stil bizantin, pentru că cele pentru biserica greco-catolică, sunt în stilul catolic. Este o diferență de stiluri, icoana ortodoxă în stil bizantin, este un stil riguros, pictura bizantină este una figurativ simbolică, mult mai strictă decât cea catolică, care este mai realistă, pe stilul renascentist. Pentru mine a fost o provocare să lucrez în ambele stiluri, mă bucur că mi-a ieșit.”

Definită în mod canonic, tema icoanei nu e de competența artistului. La fel și simbolismul ei. Personalitatea iconografului trebuie să se eclipseze în fața personajului reprezentat. Ținuta vestimentară a persoanelor este invariabilă, ca și gesturile ori culorile.

”Primele discuții sunt cu beneficiarul. Încerc să înțeleg, ce anume își dorește de la mine. Pentru biserica ortodoxă regulile sunt mai clare, sunt anumite canoane bisericești care trebuie respectate și acolo e foarte puțin de discutat, trebuie să îmi asum ce las acolo. În Erminia picturii bizantine sunt descriși sfinții cu toate simbolurile lor, veșmintele pe care trebuie să le poarte, culorile sunt stabilite, forma feței, imaginea realizată de pictor trebuie să se conformeze acestei descrieri”, explică artista.

Fiecare lucrare e specială în felul ei. Dorina Zah lucrează de fiecare dată cu entuziasm și cu mare bucurie. Se dăruiește, spune ea, pentru fiecare. E ca o transă, dispare timpul și spațiul.

”Pentru pictura religioasă cu siguranță e nevoie de o anumită stare sufletească. Am foarte mulți colegi de facultate, care au terminat aceeași specializare dar nu fac asta. Au terminat același lucru, dar se simt poate încorsetați. Să pictezi icoane presupune un fel de asceză, un fel de renunțare la tine, la eul tău, la personalitatea ta creatoare, la eul tău de artist. La asta trebuie să renunți în pictura bisericească, la eul tău. Nu te manifești pe tine ca artist, trebuie să intri în spiritul acela și să reprezinți imaginea conform canoanelor și să redai acel spirit sacru. Nu oricine poate face asta, artiștii vor să se manifeste liber, să își manifeste personalitatea creatoare, să facă ce simt ei.”, spune Dorina Zah.

”Icoana m-a ales pe mine, nu eu am ales icoana”

Dorina Zah pictează de când se știe, însă tehnica icoanei a deprins-o în timpul facultății. A început studiile la Facultatea de Artă și Design din Timișoara dintr-o întâmplare.

”Aș putea spune că icoana m-a ales pe mine, nu eu am ales icoana. Eu de fapt voiam să mă fac profesoară de arte plastice, făceam la Lugoj Colegiul de Institutori, specializarea desen și după ce am terminat anul II m-am întâlnit întâmplător în Timișoara cu doamna profesoară Rodica Banciu, dânsa îmi era profesoară aici la colegiu, și mi-a spus să mă grăbesc că se fac înscrieri pentru secția restaurare și că sunt potrivită pentru asta, ea mă cunoștea foarte bine și a intuit, a insistat să merg. Am fost luată prin surprindere, nu mă gândisem la așa ceva, dar dânsa a insistat, mi-a făcut schiță unde trebuia să ajung. Am plecat după întâlnirea cu ea și mă gândeam să mă duc, să nu mă duc, eram așa de confuză, trebuia să ajung în altă parte. M-am oprit într-o intersecție și mi-am dat seama că m-am rătăcit. Nu știam unde sunt și când am căutat numele străzii mi-am dat seama că sunt chiar pe cea care mi-a notat-o doamna profesoară pe hârtiuță. Am simțit că trebuie să fac asta, a fost un semn că m-am trezit pe strada aceea. M-am dus și m-am înscris”, povestește Dorina Zah.

Prima icoană a pictat-o la examenul de admitere. Nu mai pictasem icoane până atunci, însă a luat cea mai mare notă la admitere. În facultate studiul icoanei se face prin lecţii aprofundate după natura statică, anatomia corpului uman, studii de compoziţie, de perspectivă, peisaj, arhitectură, studii după statuile greceşti şi romane vechi cât şi după modele de icoană, frescă şi mozaic bizantin din perioada creştină.

„M-a fascinat tot ce se preda acolo, mi-a plăcut atât de mult, și fiind secție de restaurare am învățat toate tehnicile, iar când am ajuns la icoană m-a fascinat atât de mult încât m-a absorbit cu totul și am rămas fidelă ei. Nu m-am gândit înainte la asta, dar probabil că structura mea sufletească a coincis cu ceea ce trebuie ca să fac asta”, mai povestește artista plastică.

În al treilea an de facultate a avut deja prima expoziție de icoane, iar apoi au urmat tot felul de cereri de lucrări pe care le-a făcut în timp. A mai avut trei expoziții în Lugoj, la București în 2013, la Nürenberg în 2007 și a participat în fiecare an la saloanele de artă plastică la Galerie de Artă din Lugoj. Nu renunță nici la idea de a se întoarce la pictura laică.

”Am tentative, nu am avut curaj să mă manifest, dar asta nu înseamnă că nu o să fac altceva, aștept să am timpul care să îmi permită să mă manifest și în pictura laică, nu refuz această provocare. Adevărul e însă că eu m-am simțit în elementul meu în zona de pictura bisericească. Cea mai mare satisfacție o am când văd bucuria din ochii oamenilor care privesc ceea ce am realizat, înseamnă că mesajul a ajuns la sufletul lor, acesta este scopul unui artist, arta plastică este și ea un mod de comunicare și dacă rezonează cu sufletul oamenilor înseamnă că scopul a fost atins”, spune ea.

Dacă ar fi să mulțumească cuiva pentru că s-a regăsit în această artă sacra ar fi chiar profesoara care a îndrumat-o.

”Nu pot decât să îi mulțumesc doamnei profesoare că a avut o intuiție foarte bună. Probabil că universul ar fi lucrat să ajung aici, probabil că Dumnezeu m-a cerut să fac asta”, își explică Dorina Zah chemarea.

”Cum îl faci pe Dumnezeu să râdă? Povestește-i despre planurile tale.”

Dorina Zah se pregătește acum pentru o expoziție eveniment de grup a iconarilor care va avea loc la început de octombrie la Timișoara. Cât despre planuri de lungă durată, acestea sunt cumva dincolo de noi, crede ea.

”Cum îl faci pe Dumnezeu să râdă? Povestește-i despre planurile tale. Nu obișnuiesc să îmi fac planuri de lungă durată. Cochetez cu gândul de a mă manifesta și ca creator, încerc să fac și tablouri de creație personală. Dorința o am, am și câteva idei, încerc să le și pun în practică”, spune artista pentru care, în continuare spațiul acela sacru al icoanei rămâne minunat.

Până la noi provocări Dorina Zah se bucură de răsărituri de soare(dacă se poate la Vama Veche), de apusuri, de natură, de teatru și muzică(”De muzică aș putea să spun că sunt dependentă”), de tot ceea ce ține de artă.

Banat Brunch la Buzad, unul dintre satele timișene în care corporatiștii merg să se deconecteze de telefoane și internet

0

Buzad este satul din Banat în care o mână de corporatiști din Timișoara au creat The Village, un loc în care se organizează cele mai tari teambuilding-uri din județul Timiș. Situat între Altringen și Charlottenburg, Buzad este un sat atestat de acum 500 de ani, în care tradițiile și obiceiurile sunt păstrate vii de către puținii locuitori rămași în viață ai așezării.

La păstrarea tradițiilor va contribui și noua ediție a Banat Brunch, un eveniment care s-a bucurat până acum de un succes răsunător în tot Banatul. Ediția de la Buzad are loc sâmbătă, 31 august, cu începere de la ora 11 dimineața în parcul cu brazi din centrul localității.

Meniul de la Banat Brunch de Buzad este unul cel puțin deosebit:

Tura 1: Gustări-aperitive

– Pâine de casă (pită de acasă)

– Cartofi fierți în coajă cu brânză (de vaci și de oi)

– Ouă de casă fierte

– Șuncă afumată de porc gospodăresc

– Brânză frecată cu ceapă și verdeață (tip Liptauer)

– Platou cu brânză clasică de oaie , vacă și capră

– Platou cu tomate, ardei, castraveți și ceapă (părăddaisă, piparcă, ceapă și castraveți)

– Clisă de casă afumată cu jumere și ceapă roșie

– Lapcie acru de vaci și de capră; iaurt de oaie special

– Lapte dulce prăfiert rece sau încălzit

– Turcie cu brânză sărată de oaie (turte fără drojdie)

Tura 2: Feluri principale

– Zamă de păsulă vergie cu carne de porc

– Sarmie în curechi acru

– Cartofi în cipsie cu cârnați de casă ți sos de părădaisă

– Ciușpais de ludaie bănățean (mâncare fiertură de dovleac cu mărar)

Finalul: Dulciuri-deserturi

– Plășintă d-a acră cu mac, nucă șî rahat (tip cozonac)

– Dulcețuri de casă din prune și piersici

– Foi cu miere de albine

– Sirop de mure cu apă minerală sau de izvor

– Cafea Apă de izvor

– Sirop de lâmâie cu apă gazoasă sau plată de izvor

Prețul unui bilet este de 21 de euro sau 100 de lei. Participanții vor putea participa, la final de brunch, la turul caselor de lut din Buzad cu ghidul local Lidia Pacurar, precum și la un atelier de lut în cadrul căruia se va realiza un cuptor de pământ.

Dacă nu ați mai fost niciodată la un brunch tradițional, citiți aici recenzia noastră completă despre cel care a dat startul evenimentelor de acest gen în Banat, organizat la Sat Bătrân din Armeniș, Caraș-Severin.

Electroruga de Buzad cu artiști de renume național și internațional

0

Vineri, 30 august este prima zi a festivalului Electroruga de Buzad. Participanții vor avea parte de multă relaxare, de muzică bună, de activități captivante și, nu în ultimul rând, de evadare din urban.

Timp de trei zile, vor urca pe scenă artiști de renume național și internațional, dar și reprezentanți ai crew-urilor locale. Printre cei care vor aduce voia bună la Buzad se numără: Black Sun Empire, Technimatic, Antwerp Gipsy Ska Orkestra, Cred că sunt Extraterestru, Silent Strike, Sofa Surfers și mulți alții.

Pe lângă muzică, cei prezenți se vor putea bucura de atelier de graffiti, atelier de metode alternative de fotografiere, Animation Worksheep, platforma celor de la festivalul Festivalului Internaţional de Film de Animaţie „Anim’est”, atelier de djembe și instrumente creative, yoga, drumeții, To the stars astronomy și multe altele.

Organizatorii pun la dispoziție participanților și un autobuz care va porni din Timișoara și va circula în fiecare zi a festivalului. Acesta va pleca de la de la Punctele cardinale (din Timișoara), are 50 de locuri și este gratuit pentru toți cei care dețin abonament sau bilet de o zi.

Totodată, anul acesta, cei care doresc să își petreacă toate cele trei zile de festival la Buzad, vor avea parte de un camping în apropierea evenimentului, amenajat împreună cu cei de la Hostel Costel.

Prețul unui bilet pe o zi este de 60 de lei și poate fi achiziționat de la fața locului sau din rețeaua bilete.ro. Abonamentele costă 119 lei și pot fi achiziționate de pe bilete.ro și de la D`arc Timișoara și D’ARC pe mal, Aethernativ, Cuib D’arte, Scârț loc lejer, Librăria La Două Bufnițe, Stația de cafea și Hostel Costel.

Copiii cu vârsta sub 12 ani și persoanele cu dizabilități au acces gratuit. Puteți afla mai multe informații pe www.electroruga.ro, pagina de Facebook a evenimentului, https://www.facebook.com/electroruga/, precum și pe Instagram (www.instagram.com/electrorugadebuzad/).

Evenimentul este organizat de ER Wicked și The Village, cu susținerea Consiliului Județean Timiș, Primăria Bogda, Orange România, Toluna România, Adient, ZF, în parteneriat cu Asociația pentru dezvoltarea turismului Timiș și RE Cult.

Electroruga de Buzad 2019 îi va avea pe scenă pe: Technimatic, Rockwell, Black Sun Empire, Antwerp Gipsy Ska Orkestra, Cred că sunt Extraterestru, Silent Strike, Sofa Surfers, Ken Pith, Kosmic Blues, Moonlight Breakfast, Mungo’s Hi Fi, Orkid, Sam Binga, Wicked Dub Division și Alt Om, Bully, Iorga, Nipple`s Delight, Tzuc, UFe de la crew-ul Vinyl Rum Tapas and Wine (VRTW), Acetobă, VAG, Kojok, Soulheads, George Allen și Zoleevee, dar și crew-uri locale precum AnonimTM, Atelier22, Bass Request, Launmomentdat, Purge Crew și Souledout.

Parteneri media: Tion, KissFM, Express de Banat, Radio Arad, TV Arad, Special Arad

Lugojul va avea o săptămână de artă clasică. Spectacole, expoziții, lansări în cel mai apreciat festival al orașului

0

La început de septembrie, la Lugoj se poartă „clasic”„Lugoj Clasic”, festivalul al cărui director artistic este mezzosporana Aura Twarowska, revine la Lugoj în perioada 1-14 septembrie 2019, în mai multe spații care se vor lăsa cucerite decultura de calitate: Casa Bredicenilor, Muzeul de Etnografie și Istorie, Biserica Reformată,Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu”, Catedrala Greco-Catolică, Casa Armatei.

Printre cei care vor face orașul să vibreze se numără renumiți artiști timișoreni: Adriana Lucaciu, Alex Reisz, Ilie Stepan, Horea Crișovan, Felician Roșca, Marius Goșa, scriitorii Marcel Tolcea și Mircea Mihăieș, actorii Adrian Jivan, Mălina Manovici și Bogdan Spiridon, precum precum și îndrăgite ansambluri: MultiCelli, Banater Musikanten. Pornind de la ideea că festivalul trebuie să ajungă la un public cât mai numeros și divers, programul celei de-a patra ediții „Lugoj Clasic” propune spectacole din toate ariile culturale –muzică, teatru, arte vizuale, modă.

Iată calendarul „Lugoj Clasic”:

1 septembrie, ora 18:00, Casa Bredicenilor – ÎNTOARCERE ÎN PREZENT, expoziție Adriana Lucaciu & Simion Lucaciu Invitați: scriitorul Marcel Tolcea și pianistul Alex Reisz

2 septembrie, ora 18:00, Sinagoga Neologă – Recital de orgă Felician Roșca

3 septembrie, ora 18:00, Casa Bredicenilor Lansare de carte: „Șaptezile, plus una. Mircea Mihăieș în dialog cu Ilie Stepan” Invitați: Mircea Mihăieș, Ilie Stepan și Horea S. Crișovan

4 septembrie, ora 11:00, Casa Bredicenilor – OPERA PENTRU COPII, spectacol muzical pentru copiii din centrele lugojene de plasament, oferit de Asociația „Fascinația Sunetului”

6 septembrie, ora 19:00, Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” – Fashion show AMOS MIDAS și recital de chitară Adrian Sidoreanu

8 septembrie, ora 11:30, Catedrala Greco-CatolicăRecital – MULTICELLO, realizat cu participarea violonceliștilor Alexandra Guțu, Andreea Petrila, Darius și Dumitrița Tereu, cu ocazia Jubileului –25 de ani de episcopat PS Alexandru Mesian

10 septembrie, ora 11:00, Atelier Larissa Shoes, (str. Privighetoriinr.39D) – Oamenii Cetății. Gabriela Tomoni – creator lugojean de pantofi de damă vizitarea atelierului Larissa Shoes

12 septembrie, ora 18:00, Muzeul de Etnografie și Istorie Lugoj – Recital Banater Musikanten (Forumul German)Eveniment organizat în cadrul expoziției de costume șvăbești „Spiritualitatea tradițională germană din Banat”

13 septembrie, ora 18:00, Casa Bredicenilor – STRADA NR.4, spectacol de teatru realizat cu participarea actorilor Mălina Manovici, Adrian Jivan și Bogdan Spiridon, de la Teatrul Național Timișoara, pe un text de Adrian Jivan

14 septembrie, ora 18:00, Casa Armatei – Balul „Lugoj Clasic” Eveniment organizat cu participarea Corului „Ion Vidu” din Lugoj, a basului Marius Goșa și a instrumentiștilor Gianluca Vanzelli (flaut) și Ionuț Dorobanțu (chitară), precum și a artistei vizuale Silvia Bloch.

„În 2016 am inițiat împreună cu prietenii din Lugoj un festival clasic, care în următorii doi ani a devenit tradiție. Acum, cea de-a patra editie este pregătită și gata să înceapă. Vă invit să construim împreună două săptămâni de cultură, artă și prietenie, între 1 și 14 septembrie, când Lugojul va fi…Clasic!”, a declarant Aura Twarowska, directoarea artistică a festivalului

Festivalul„Lugoj Clasic”este organizat de Asociația Culturală Kratima, cu sprijinul finaciar al Primăriei Lugoj, al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj și al Consiliului Județean Timiș. Intrarea la evenimente esteliberă.

Parteneri:Biblioteca Municipală Lugoj,Casa Bredicenilor,Sinagoga Neologă, Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu”, Catedrala Greco-Catolică, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică, Cercul Militar Lugoj, Atelier Larissa Shoes.Parteneri media: Actualitatea, JoyFM, LugojInfo, Lugojeanul, Redeșteptarea, Ziua de Vest, TENtv, lugojcityevents.com.

 

Mâncăruri alese, oameni faini și drumeții. Satul din Banat în care e rugă în fiecare weekend

0

O dată pe an, în majoritatea satelor de lângă Lugoj are loc o rugă a sătenilor. Sărbătorită de obicei odată cu hramul bisericilor din comune, rugile au ca scop aducerea laolaltă a rudelor și prietenilor localnicilor, în jurul unei mese cu preparate tradiționale. Mai apoi, se pleacă spre rugă, acolo unde invitații petrec prin dansuri și voie bună până seara târziu.

Aceste evenimente au loc o dată pe an, însă într-un sat de lângă Lugoj, ruga, sau cel puțin o variantă mai restrânsă a sărbătorii, are loc cel puțin o dată pe săptămână. Este vorba despre satul Margina, acolo unde în zilele de weekend se organizează mese îmbelșugate, mici puneri în scenă a unor dansuri sau cântări populare, precum și alte activități care să-i facă pe invitați să simtă din bucuriile locului.

Invitații sunt și ei de seamă, turiști din toate colțurile lumii, din Europa, America, Asia și chiar Africa. Aceștia se pot bucura de mâncărurile adevărate preparate în casele oamenilor, de muzeele pe care aceștia le-au pregătit cu meticulozitate pentru ei, dar și de activități recreative unice, cum ar fi mersul cu căruța trasă de cai.

Evenimentele dedicate turiștilor români sau străini sunt posibile datorită echipei de la Infocentrul Turistic Margina, singurul infocentru funcțional construit pe bani europeni din Banat. Pentru detalii despre următoarele evenimente, pentru rezervarea unui loc la un tur de sat și pentru un Mic Dejun la Margina cum nu există în alte părți, puteți lua legătura cu cei de la infocentru prin intermediul paginii de Facebook MicDejunLaMargina

Timișorenii pedalează în fiecare săptămână în semn de protest pentru aerul tot mai poluat din capitala Banatului

0
foto: Masa Critică Timișoara

O nouă ediție a pedalării în semn de protest împotriva poluării din Timișoara are loc la finalul lunii august. Cei de la Masa Critică (Critical Mass) vor ieși pe stradă și vor pedala pe biciclete începând de la Catedrala Mitropolitană, scopul acestora fiind acela de a-i face pe timișoreni să realizeze cât de important este aerul pe care îl respiră zi de zi, care la momentul de față este extrem de poluat, vina datorându-se în mare parte mașinilor.

„Aerul din Timișoara este poluat! Îl putem mirosi zi de zi, îl putem simți în plămâni, în nări și pe piele, și îl putem vedea seara când ne curățăm față. O spun și cifrele oficiale ale Agenției pentru Protecția Mediului Timiș. Conform datelor prezentate de Agenția pentru Protecția Mediului Timiș la începutul anului 2019, valorile limită ale particulelor în suspensie PM10 au fost depășite pentru un număr de 6 zile la stația TM1 situată pe Calea Șagului, 7 zile la stația TM2 situată în incinta Liceului Carmen Sylva, și 2 zile la stația TM5 situată pe Calea Aradului. Cu toate acestea, Primăria Municipiului Timișoara nu a dat curs solicitărilor venite din partea Instituției Prefectului Județul Timiș.

Este nevoie să tragem un semnal de alarmă față de una din sursele care contribuie masiv la aerul poluat: mașina! Ne adunăm ca în fiecare ultima vineri din lună pentru a arăta o alternativă la transportul din Timișoara, oraș care spre fericirea noastră și ignoranța altora are o dimensiune ușor de străbătut.

Convingeți-i și pe apropiați de urmările grave pe care le vor avea de suportat asupra sănătății lor și a celor din jur dacă nu acceptă renunțarea la folosirea mașinii în exces: bronșite acute și cronice, crize de astm, boli cardiovasculare, alergii la polen și cancere pulmonare și ale căilor respiratorii”, spun cei de la Masa Critică pe conturile lor de socializare.

Evenimentul începe la orele 18 vineri, 30 august.

Masa Critică este un marș în masă cu bicicletele sau alte mijloace de deplasare nemotorizate, care are loc în ultima zi de vineri a fiecărei luni, în mai multe orașe de pe glob. Masa Critică nu are nici un mesaj oficial, cu toate că este în general înțeleasă ca un efort de a promova mijloacele alternative de transport (nemotorizate) și de a atrage atenția asupra problemelor de siguranță a celor ce folosesc forme de transport nemotorizate atunci când sunt nevoiți să împartă drumul cu traficul motorizat.