sâmbătă, august 29, 2026
Acasă Blog Pagina 380

Povestea tinerilor care vor să salveze Băile Herculane a ajuns la BBC News

0

BBC News, cel mai important post de televiziune britanic, prezintă pe larg povestea tinerilor de la Asociația Locus, care vor să salveze Băile Herculane.

Un grup de studenţi şi tineri arhitecţi încearcă să dea viaţă oraşului balnear Băile Herculane, amplasat într-un defileu montan adânc din sud-vestul României, care a fost cândva locul preferat al elitelor europene, scrie BBC, într-un reportaj realizat despre „Herculane Project”

Reportajul celor de la BBC continuă cu descrierea stațiunii și istoricul ei. Băile Herculane, nume care poate fi tradus prin „Băile lui Hercule”, este faimos pentru izvoarele sale sulfuroase  naturale, dezvoltat iniţial de romani şi mai târziu de monarhii Imperiului Habsburgic.

După o vizită în 1852, împăratul imperiului Austro-Ungar Franz Joseph a spus că este „cea mai frumoasă staţiune de pe continent”. Însă după căderea comunismului în România în 1989, staţiunea balneară – inclusiv Băile Neptun care au fost odată punctul de atracţie pentru elite – a fost abandonată şi a ajuns o ruină.

„Am stat în faţa clădirii Băilor Neptun şi toţi oamenii care treceau pe lângă aceasta se plângeau de starea ei”, a spus Oana Chirilă, în vârstă de 26 de ani, arhitect din Timişoara.

După vizita ei ca student în 2017, şi-a exprimat pe blog consternarea faţă de starea imobilului de clasă A, monument de secol XIX.

„Am simţit o conexiune puternică cu clădirea şi locul, am fost impresionată de frumuseţea ei”, a declarat ea pentru BBC. „După ce m-am întors acasă, mă gândeam doar la acea clădire”.

Cu postarea ei au fost de acord sute de cititori şi asta a făcut-o să înfiinţeze un ONG împreună cu prietena şi colega ei arhitecta Cristina Apostol. Au lansat „Herculane Project”, cu scopul ambiţios de a salva complexul istoric al băilor termale.

Stând în faţa structurii impunătoare de 3.000 de metri pătraţi, înţelegi amploarea sarcinii cu care se confruntă, scrie jurnalistul de la BBC, Stephen McGrath.

„Este o zi rece de iarnă şi mirosul înţepător de sulf se ridică din râul de dedesubt, izvoarele sale calde clocotesc uşor, aşa cum au făcut-o de milenii”, povesteşte McGrath.

„Intervenţiile noastre, care au fost majoritatea la acoperiş, sunt greu de observat”, a spus Chirilă, care lucrează full-time ca manager de proiect pentru o firmă de dezvoltare imobiliară. „Dar am făcut multe intervenţii”.

Echipa de aproape 25 de voluntari este formată din studenţi la Arhitectură, tineri absolvenţi, dezvoltatori web şi mulţi alţii. Până acum, ei au strâns în jur de 75.000 de euro (66.000 de lire sterline), dar estimează că în jur de 12 milioane de euro sunt necesari pentru a restaura întregul spa istoric.

De la debutul proiectului, au adăugat 12 secţiuni de acoperiş, au ridicat suporturi pentru structură şi au protejat mai multe relicve la interior şi exterior – lucrări importante care ajută la conservarea vechii clădiri.

„Cu siguranţă părţi din construcţie s-ar fi prăbuşit. Este o bătălie continuă, dar ne-am asumat responsabilitatea de a conserva clădirea”, a spus Cristina Apostol, 28 de ani. „Unul dintre obiectivele noastre cu adevărat idealiste este să includem tot ce este aici la Băile Herculane în UNESCO”.

În prezent, starea acestei staţiuni luxoase de altădată contrastează cu zilele sale de glorie. BBC a contact Ministerul Culturii pentru a comenta situaţia Băilor Herculane, însă reprezentanții instituției nu au transmis un răspuns.

 

 

FOTO O stațiune de la marginea Banatului își așteaptă vizitatorii cu igluuri în care pot să guste un vin fiert și burgeri

0

O nouă găselniță a proprietarilor de pensiuni și terenuri de lângă pârtiile de schii românești a fost și încă este senzația stațiunii în acest an la Straja. Este vorba despre câteva igluuri, în care turiștii veniți să schieze pe pârtiile din județul Hunedoara, de la celebra stațiune, le-au putut folosi pentru loc de relaxare, de servit un vin fiert sau un burger delicios și suculent.

Pe lângă pasiunea pentru sporturile de iarnă, cei care vizitează Straja pot să își încânte privirile cu aceste igluuri, dar și să le încerce pentru o pauză între turele de pe pârtie. Construcția inedită, mai exact cele trei igluuri, sunt în perimetrul pârtiei Platoul Soarelui, cea mai cunoscută pârtie de la Straja.

„Aici, ferit de vânt și frig, puteți să beți vinul fiert sau să savurați burgerul ! Vă așteptăm la debarcarea teleschiului de pe pârtia Platoul Soarelui Straja~, au informat administratorii paginii de Facebook Pârtia Platoul Soarelui Straja.

Straja se bucură de peste 26 de kilometrii de domeniu schiabil, 20 dintre aceștia fiind acoperiți cu zăpadă artificială. Pune la dispoziția schiorilor 11 instalații de transport pe cablu, spre toate pârtiile stațiunii.

Povestea medicului indian care primește titlul de Cetățean de Onoare al unui oraș din Banat

0

Aleșii locali din Caransebeș au aprobat propunerea primarului Felix Borcean ca actualul director medical al Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș, Singh Bhupinder, să primească titlu de Cetățean de Onoare.

De la sfârşitul anului 2014, la spitalul din Caransebeş profesează şi un medic din India, care a absolvit facultatea la Timişoara, unde şi-a făcut şi rezidenţiatul, la Spitalul Judeţean şi “Casa Austria”.

Singh Bhupinder este specialist în chirurgie plastic şi microchirurgie reconstructivă şi a obţinut postul din spitalul cărăşean prin concurs. Şi-a dorit să se facă medic încă din copilăriei şi, după ce a făcut mai multe stagii de voluntariat în spitalele din India, pe vremea când era la liceu, i-a plăcut foarte mult această meserie şi a le-a spus părinţilor săi că ar dori să studieze medicina.

Şi-a părăsit familia şi oraşul natal, care este chiar capitala New Delhi, şi a venit în Europa, în România, pentru că aflase că şcoala medicală este foarte bună în ţara noastră. S-a adaptat repede în România şi spune că îi place la Caransebeş, chiar dacă este un oraş mic. Apreciază tradiţiile româneşti şi mâncarea de la noi, sarmalele fiind pe primul loc, însă nu se atinge de carnea de vită, deoarece în ţara lui e animal sfânt.

A ales România pentru calitatea studiilor medicale

“În mod firesc mulţi îşi pun întrebarea: de ce România? Cărările vieţii niciodată nu ştim unde ne poartă. Fiind la început de drum, ca orice tânăr, trebuia să-mi aleg o profesie. Îmi doream de mic să devin medic, astfel că nu mi-a fost greu să aleg domeniul în care mai apoi să-mi dezvolt cariera. Evident am avut parte de susţinerea familiei mele, în acest sens. Dezvoltarea economică, socială şi nu doar, la acea vreme, din Occident, probabil, au contribuit să mă îndrept spre o ţară europeană, pentru a-mi face studiile medicale. Să ştiţi că România este vestită în întreaga lume, pentru calitatea învăţământului medical şi pot să confirm acest lucru, acum. Am avut parte de profesori de elită, de profesionişti apreciaţi în ţară şi în întreaga lume, care mi-au devenit mentori. Având de multe ori ocazia şi onoarea să fiu îndrumat direct de către domniile lor, în sala de operaţii, pentru că sunt medic specialist în chirurgie plastică, microchirurgie-reconstructivă. Nu mi-a fost deloc greu să mă acomodez cu locurile din România, cu oamenii calzi şi primitori, cu obiceiurile de aici, chiar şi cu limba, mâncarea românească sau clima”, povesteşte indianul.

Dr. Singh spune că a învăţat repede limba română, chiar dacă a urmat cursurile la secţia engleză a facultăţii timişorene. “Am învăţat să vorbesc româneşte de la pacienţi, luând notiţe şi vorbind. Nu am urmat niciun curs”, povesteşte medicul indian, care spune că a fost primit foarte bine de către colegii din România.

A terminat facultatea şi l-a întâlnit pe medicul Tiberiu Bratu, care l-a ajutat să-şi facă rezidenţiatul la “Casa Austria” şi aşa s-a specilizat în chirurgie plastică şi microchirurgie reparatorie.

Nu s-a ferit să profeseze într-un oraș mic

În 2014, a aflat că la Caransebeş a fost scos un post la concurs. L-a obţinut şi chiar dacă la început i-a fost mai greu, astăzi a ajuns să aibă circa 600 de cazuri pe an, pentru că munceşte cel puţin 10 ore pe zi.

“Vă mărturisesc cu sinceritate, că poate uneori am fost privit cu scepticism, dar am încercat să dovedesc că pot să-mi ating obiectivele propuse, să performez în domeniu şi să nu dezamăgesc pe cei care îşi pun încrederea în mine”, spune medicul indian, care povesteşte că din momentul în care a ajuns în spitalul cărăşean toate cazurile care până atunci erau trimise la Timişoara sau la Bucureşti, au început să fie rezolvate pe plan local.

“Într-adevăr am susţinut numeroase operaţii chirurgicale, cu grad avansat de complexitate în chirurgia plastică-reparatorie. Am realizat multe premiere medicale, la Spitalul Caransebeş, de la plăgi post-operatorii, plăgi traumatice pre şi post transplant de piele, ulcere de decubit, ulcere diabetice şi varicoase, arsuri, traumatisme ale membrelor superioare sau inferioare, chiar la un pacient diagnosticat cu blefarospasm(n.r. pacient care nu putea ţine ochii deschişi), unde operaţia a fost un succes”, spune dr. Sing.

Medicul indian din Caransebeş consideră să sistemul medical românesc mai are lucruri de pus la punct însă este mai evoluat decât cel din India.

“Mi-e foarte greu să vorbesc despre sistemul medical românesc comparativ cu cel indian. Sunt popoare diferite, culturi diferite, de aici şi multe patologii care nu se aseamănă deci şi sistemul este diferit. Evident există plusuri şi minusuri, în ambele părţi. Faptul că am rămas în România, poate fi o dovadă a faptului că medicina este mai evoluată şi pot să-mi practic profesia la standardele dorite. Sunt multe de schimbat, multe care merg pe calea cea bună, însă cu răbdare, cu profesionişti, cred eu, că România se va putea mândri cu un sistem bine pus la punct, în mare parte”, consideră indianul.

Ce-a mai mare mulţumire a lui Singh nu sunt banii. “Eu pentru cât mănânc câştig suficient. Nu trebuie să punem pe primul loc banii, cea mai mare mulţumire pentru mine este când un bătrân vine şi îmi spune că a fost la biserică şi a pus o lumânare şi s-a rugat pentru mine”, spune dr. Singh.

 

Reparațiile și întreținerea clădirilor monument, finanțate de primăria unui oraș din Banat

0
FOTO Arhiva

Reșițenii care dețin sau locuiesc în clădiri care sunt monumente istorice pot să primească bani de la Primăria Reșița, pentru reabilitarea acestora.

„Cu prilejul aniversării a 250 de ani de siderurgie la Reșița, Primăria Municipiului Reșița, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului pentru Monumente Istorice, finanțează lucrări de întreținere și reparații a construcțiilor monumente istorice, cu scopul protejării patrimoniului istoric al orașului Finanțările sunt disponibile pentru toate tipurile de proprietari: persoane fizice sau juridice, instituții publice, asociații, ONG-uri etc”, anunță reprezentanții primăriei.

Iată, mai jos, tipurile de lucrări finanțate:

✅ INTERVENȚII REPARAȚII ȘI ÎNTREȚINERE PENTRU LUCRĂRI CARE SE POT EXECUTA FĂRĂ AUTORIZAȚIE DE CONSTRUIRE
(în cazul construcţiilor monument istoric şi al construcţiilor cu valoare arhitecturală sau istorică, stabilită prin documentaţii de urbanism aprobate)
10 proiecte x 100.000 lei (finanțare locală)
✅ INTERVENȚII DE URGENȚĂ PENTRU CLĂDIRI MONUMENTE ISTORICE AFLATE ÎN STARE FOARTE AVANSATĂ DE DEGRADARE
(pentru lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, care necesită autorizație de construire în regim de urgență)
max. 200.000 lei/proiect (finanțare națională)
✅ PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE CLĂDIRI MONUMENTE ISTORICE
(cu autorizație de construire)
max.140.000 lei/proiect (finanțare națională)
Apelul e deschis până la 1 martie 2021, iar pentru detalii suplimentare puteți să contactați Direcția Urbanism Primăria Reșița, la telefon 0255/210.951 sau la adresa de e-mail: arhitectsef@primariaresita.ro.

Zimbrii din Banat au nevoie de tine. Campanie în sprijinul animalelor de la Armeniș

0
FOTO WWF Romania

În Măgura Zimbrilor de la Armeniș (Caraș-Severin), iarna este grea și stratul de zăpadă este mare, iar zimbrii găsesc tot mai greu de mâncare.

Voluntarii de la WWF România le asigură regulat suplimentele de fân și vitamine și medicamente de care au nevoie. Pentru asta au nevoie însă de sprijin și au demarat campania „Zimbrii au nevoie de tine”, prin care cei care doresc pot face donații.

„Poți susține supraviețuirea, pe perioada de iarnă, a noilor zimbri veniți din rezervații – prin asigurarea de hrană suplimentară, vitamine și medicamente. Astfel, vei crește șansele zimbrilor în procesul de adaptare – de a fi mai puternici și capabili să se înmultească. 32 de kg de hrană / zi ! atât consumă în medie un zimbru adult, dar asta nu este totul! Dieta zimbrilor este variată și asigură funcții esențiale pentru protejarea și creșterea biodiversității dintr-un areal vast de păduri și pajiști.Împreună putem să îi cunoaștem mai bine și să îi ocrotim pentru a ne bucura de beneficiile naturii”, arată cei de la WWF România.

În cadrul campaniei, WWF promovează și unui serial numit „Jurnalul din Măgura Zimbrilor!”, care urmărește provocările și pasiunea oamenilor care trăiesc și muncesc în inima naturii sălbatice.

Primul episod al Jurnalului din Măgura Zimbrilor ne poartă prin nămeții din Munții Țarcu unde zimbrii cutreieră liberi. Zimbrii au o dietă diversă și un rol esențial în asigurarea bogăției și sănătății biodiversității.

„Acum 7 ani, am început acest proiect unic și foarte ambițios de reintroducere a zimbrilor în sălbăticia Carpaților Meridionali. Avem în prezent 65 de zimbri care cutreieră liberi și pe care îi monitorizăm. Suntem încă departe de a avea o populație viabilă, care să asigure supraviețuirea acestei specii în sălbăticie. Zimbrii noi veniți nu sunt încă integrați în turmă și consumă multă energie pentru a-și asigura hrana sau pentru a evita conflictul cu alte animale. Sprijinul tău este o investiție în sănătatea zimbrilor, în sănătatea naturii, în sănătatea proprie.”, mai spun cei de la WWF România

Din donații se asigură: hrana în conduții extreme, vitaminele și sărurile minerale necesare, medicamente și logistica necesară acțiunilor de monitorizare. Dacă doriți să sprijiniți demersurile voluntarilor o puteți face donând prin intermediul site-ului wwf.ro

 

10.000 de euro, adunați prins SMS pentru salvarea unei clădiri importante din Herculane

0

Asociaţia Locus din Timişoara a reuşit să mai adune 10.000 de euro pentru punerea în siguranţă şi conservarea clădirilor Băilor Neptun, în cadrul Herculane Project.

Banii s-au adunat prin intermediul unei campanii prin SMS, numită generic „Eu sunt Herculane”, încheiată la jumătate lunii ianuarie.

„Am reuşit să trecem de pragul de 5.000 de SMS-uri, asta înseamnă că prin intermediul acestei campanii am reuşit să strângem 10.000 de euro, ceea ce ne bucură şi ne încântă foarte mult. Însă în continuare mai avem de adunat, undeva la 30 de mii de euro, pentru a finaliza lucrările propuse în 2007, la începerea proiectului de punere în siguranţă. Avem mult de muncă, dar printr-o promovare corectă sperăm să ajungem la cât mai mulţi oameni şi sperăm ca donaţiile să crească, ca şi încrederea că acest loc poate să renască” spune Oana Chirilă, lidera Herculane Project.

Tinerii arhitecţi şi studenţi de la Asociaţia Locus au reuşit să adune, până în prezent, circa 70.000 de euro prin intermediul diverselor campanii pe care le-au desfăşurat pentru a salva clădirea Băilor Neptun din Herculane.
Din aceşti bani, au executat o serie de intervenţii importante ce au stabilizat clădirea monument istoric de interes naţional. Din lipsă de fonduri, însă, nu au putut să intervină în toate zonele degradate, iar acum două acoperişuri grav avariate riscă să se prăbuşească.

Enciclopedia Banatului, istoriografia a zonei de vest a țării, la un pas să devină realitate

0

Enciclopedia Banatului publică prima istoriografie a zonei de vest a țării. Lucrarea se află deja sub tipar și va deveni în curând realitate. Volumul va apărea sub semnătura Academiei Române, cea mai prestigioasă instituție culturală din țară, filiala timișoreană a acesteia fiind cea responsabilă de lucrare. Alături de instituție au mai lucrat Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, dar și Societatea Enciclopedică a Banatului. 

Enciclopedia va cuprinde nu mai puțin de 303 medalioane ale istoricilor și cercetătorilor născuți în Banat, născuți în altă parte, dar cu activitate în Banat, sau născuți în altă parte, dar cu contribuții la cunoașterea istoriei Banatului.

Coordonatorii proiectului sunt Crișu Dascălu și Dumitru Tomoni, iar din comitetul de coordonare fac parte Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, Păun Ioan Otiman, Carmen Albert, Constantin Brătescu, Florin Drașovean, Vasile Dudaș, Ciprian Glăvan, Rudolf Graf, Alexandru Kosa, Maria Alexandra Pantea, Janos Szekenyes, Florin Zamfir, Costa Roșu, Ioan David, Stevan Bugarski, Doina Bogdan-Dascălu și Daniel Alic.

foto: Muzeul Satului Bănățean Timișoara

Președinte nou la Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș. Ce proiecte se pregătesc

0

Schimbare la vârful Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Timiș (APDT), aflată sub coordonarea Consiliului Județean. Începând de astăzi, organizația are un nou for de conducere. Vicepreședintele CJ Alexandru Proteasa a fost ales președinte al Asociației, înlocuindu-l pe consilierul județean Mihai Ritivoiu, acesta renunțând prin demisie la poziția ocupată.

Tot astăzi a fost ales și un nou Consiliu Director al APDT. Astfel, reprezentatul comunei Tomești ocupă poziția de vicepreședinte, membrii forului de conducere fiind dați de comunele Foeni, Buziaș și Margina.

„Vrem să creăm o ofertă completă pentru cei care aleg să ne viziteze, să se stabilească sau să investească în județul nostru. Turismul, cultura și business-ul sunt domenii care se completează foarte bine. Astăzi, în centrul atenției s-a aflat potențialul turistic. Avem o nouă conducere la Asociație, s-a aprobat lista cu proiecte, iar acum se va lucra pentru a le pune în practică. Avem multe de recuperat după un an de zile în care cu toții am fost practic legați la mâini în acest domeniu”, spune președintele CJ Timiș, Alin Nica.

În cadrul ședinței de alegere a noii conduceri a fost aprobată și propunerea de proiecte pentru anul 2021, care vor pune în valoare tradițiile, meșteșugurile și multiculturalitatea județului: „Drumul mierii în Timiș”, „Tura meșteșugurilor din Banat”, „Drumul vinului și al răchiei în Timiș”, „Turism activ”, „Vară în Metropolă”, „Turism și multiculturalitate: bulgarii în Banat”, „2021 – Anul European al Drumețiilor”, „Zilele Lacului Surduc”, „Festivalul Evreiesc”, „Conace și castele în Banat – Arad și Caraș”. De asemenea, se dorește continuarea proiectelor regionale Banat Brunch și de dezvoltare a unei rețele de puncte gastronomic locale în Timiș.

„Prioritatea pentru 2021 este ca timișorenii să redescopere Timișul, să promovăm atracțiile turistice, obiectivele județului în rândul acestora. Este un an în care se călătorește mai greu în străinătate, astfel că turismul local este o alternativă excelentă. Cei interesați deja de ceea ce are județul nostru de oferit pot folosi și aplicația Discover Timiș, ce se poate descărca pe dispozitivele mobile, fiind dezvoltată de către APDT”, spune noul președinte al Asociației, Alexandru Proteasa.

Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Timiș a luat ființă în anul 2014. Scopul acesteia îl reprezintă promovarea potențialului turistic și cultural, creșterea fluxului turistic și asigurarea unei interacțiuni armonioase între sectorul turistic și factorii de ordin social și de mediu.

 

Povestea cercetărilor din situl arheologic Timișoara-Freidorf și „piesele magice” descoperite

0

Muzeul Banatului prezintă pe rețelele de socializare una dintre cercetările de succes din 2020 – situl arheologic de la Timișoara-Freidorf.

Situl aflat la marginea Timișoarei a fost descoperit în urma unor cercetări de teren realizate de F. Resch, K. Ghermann și D. Pleșa în anul 1982. Acesta a fost cercetat în diferite etape de către specialiștii Muzeului Național al Banatului în ultimele patru decenii. În anul 2020 a continuat cercetarea în teren sub conducerea arheologului dr. Călin Timoc și au fost publicate rezultatele unora dintre investigațiilor anterioare.

„Săpătura arheologică de salvare realizată în perioada aprilie-mai 2020 a scos la iveală o bună parte din așezarea aparținând ”orizontului celtic” (secolele III-II î.Hr.). Cu această ocazie au fost scoase la lumină, structuri de locuit, dar și urmele unor posibile ateliere meșteșugărești. Din umplutura complexelor arheologice au fost extrase informații prețioase cu privire la modul de trai al populațiilor din acele vremuri. Printre acestea, se remarcă și câteva aspecte ce țin de viața spirituală, ilustrate prin descoperirea a două figurine antropomorfe din lut. Astfel de piese au fost interpretate ca având un caracter magic, fapt sugerat prin diverse intervenții observate asupra lor (mutilări intenționate sau prezența unor corpuri străine)”, arată cei de la Muzeul Banatului.

Reprezentanții instituției bănățene menționează că după aceste cercetări s-au realizat mai multe studii.

„În ceea ce privește popularizarea cercetărilor anterioare, colegii noștri Ștefan Popa și Ionela Rădac au prezentat câteva din variațiunile anatomice, precum și patologiile identificate în urma analizării osemintelor umane datând din prima jumătate a mileniului I d.Hr., descoperite în cercetarea din anul 2017. Totodată, colegul nostru dr. Andrei Georgescu a redactat un studiu referitor la fibula zomorfă, prezentată aici.”
Colectivul de cercetare din campania 2020: Călin Timoc (responsabil științific), Adrian C. Ardelean, Adriana Sărășan, Andrei Georgescu, Ștefan Popa, Andrei Bălărie. Cu participarea voluntară a domnilor Dan Ungureanu și Corneliu Berari.

Două concursuri de interpretare, organizate de Universitatea de Vest din Timișoara

0

Prin Facultatea de Muzică și Teatru, UVT anunță lansarea a două noi concursuri de interpretare, concepute și acestea într-un format de desfășurare online sau la distanță.

Primul dintre ele este Concursul Național Muzică Tradițională, interpretare instrumentală și vocală, dedicat elevilor de licee vocaționale din clasele XI-a și XII-a, aflat la prima ediție, a cărui desfășurare va avea loc între 12 și 16 aprilie 2021. Cel de-al doilea este Concursul național de flaut „inSuflu”, care se adresează elevilor de liceu, și care este structurat în două categorii: Categoria A (clasele XI-XII) și Categoria B (clasele IX-X), în cadrul căruia concurenții sunt chemați să-și trimită o înregistrare a repertoriului impus pentru fiecare categorie, prin transfer, la adresa concursinsuflu@e-uvt.ro, până la data de 5 Martie 2021.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, apreciază în legătură cu noile proiecte propuse de Facultatea de Muzică și Teatru.

„Sunt convins că aceste propuneri pentru noi concursuri de interpretare vor ajunge să capteze atenția unui public numeros, elevi din întreaga țară. Avem și un precedent recent, al programului de pregătire pentru Bacalaureat, lansat în această lună, care a suscitat atenția câtorva mii de elevi, dintre care trei mii au și participat online la activitățile de pregătire. UVT adresează elevilor mai multe propuneri de proiecte, care sunt concepute tocmai pentru ca să creeze un mediu de învățare și performare cât mai atractiv, într-o universitate digitală, prietenoasă și deschisă, unde tinerii sunt îndrumați cu atenție, cu scopul de a-și descoperi și cultiva pasiunile și talentele profesionale, prin alegerea viitoarei lor facultăți, a unui program de studiu universitar către care aspirau încă din perioada liceului., arată rectorul UVT.

Concursul Național Muzică Tradițională este organizat de Facultatea de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Asociația pentru Cultură Bănățeană și cu ajutorul sponsorului SoundCreation. Detaliile concursului se află prezentate pe pagina https://fmt.uvt.ro/concurs-muzica-traditionala/ .

Concursul național de flaut „inSuflu”, organizat de Facultatea de Muzică și Teatru din cadrul UVT, se adresează elevilor de liceu și este structurat pe două categorii: Categoria A (clasele XI-XII), Categoria B (clasele IX-X). Tinerii flautiști din clasele IX-XII sunt invitați să se înscrie în concurs prin trimiterea unei înregistrări din repertoriul impus pentru fiecare categorie, prin transfer, la adresa concursinsuflu@e-uvt.ro, până la data de 5 Martie 2021.

Juriul, format din personalități cu recunoaștere internațională, va aprecia cunoașterea solidă a textului muzical, maturitatea artistică, calitățile tehnice și sonore ale fiecărui candidat și va acorda premiile conform acestor criterii.

Concursul este realizat cu sprijinul generos al partenerilor: Wiener Flötenwerkstatt, Asociația “Niște Oameni” și Euphonia Music Store. Detaliile repertoriale și ale premiilor se află prezentate pe pagina https://fmt.uvt.ro/insuflu/.