sâmbătă, august 29, 2026
Acasă Blog Pagina 381

Povestea bănățeanului care crede în agricultura eco și sustenabilitate. Cum ia naștere o afacere de succes

0

Adrian Dumitrescu are 40 ani și este și lucrător în domeniul bancar. Spunem “este și” pentru că prietenii îl cunosc mai degrabă ca “omul cu legumele bio”. Bănățean prin adopție de peste 20 de ani, de loc din Târgu Jiu, Adrian este absolvent de UVT, la Facultatea de Științe Economice, CIG. A ajuns la Timișoara la studii în 1998, după o copilărie petrecută în mijlocul naturii la bunici în satul Polovragi, un loc plin de însemnătate spirituală, dar și locul unde au apărut printre primele scrieri în limba română.

Cu studii postuniversitare/master în Administrarea Afacerilor, Adrian este tatăl a doi flăcăi, de 3 și respectiv 11 ani. Pe lângă acest portofoliu deja remarcabil, Adrian spune că i-au plăcut mereu provocările, încercând de fiecare dată să iasă din zona de confort.

Optimismul și încrederea de sine l-au ținut mereu pe un trend ascendent nu doar în formularele bancare, ci și în viață, iar într-o zi, alături de Nicoleta Cioca, au pus bazele BioFresh Banat. Ce este BioFresh Banat? Pe scurt, este un start-up pornit cu mult entuziasm, un business cu potențial de creștere semnificativ ce aduce un impact pozitiv asupra comunității prin promovarea consumului de legume sănătoase.

Cum a început BioFresh Banat

Ghidul Banatului: Ce făceai înainte de a-ți deschide afacerea actuală, și cum te-ai gândit sau inspirat să o începi?

Adrian Dumitrescu: Lucram și încă lucrez in banking. Multitudinea de medii de lucru mă inspiră și mă motivează. Am ales antreprenoriatul în agricultura pentru că independent de condițiile de piață și de evoluția tehnologică, este un domeniu ce nu își poate pierde importanța în economie. Este un domeniu cu risc din anumite puncte de vedere, dar foarte sigur dacă ești bun în ceea ce faci.

G.B.: Cum și de ce ai decis să intri în afaceri în domeniul agriculturii bio?

A.D.: Agricultura ecologică pentru că, în primul rând, doream ca proiectul nostru să aducă un impact pozitiv asupra celor din jur, iar un produs ecologic acționează pozitiv, direct, asupra sănătății celui ce îl consumă. Bineînțeles, am evaluat activitatea și din punct de vedere al profitabilității și am ajuns la concluzia că putem să creăm un business sustenabil cu potențial de creștere pe termen lung.

Cum faci agricultură în pandemie

Într-o companie precum cea condusă de Adrian, cel mai important este reușești să sudezi o echipă care să funcționeze bine. Bănățeanul spune că este incredibil cât de mult contează atitudinea și implicarea oamenilor atunci când ai o activitate importantă de îndeplinit. În domeniul agriculturii bio, nu poți să automatizezi totul și este esential să ai oamenii potriviți care sa pună umărul la activitățile zilnice.

G.B.: Din punct de vedere financiar și al competiției, cum ai rezistat perioadei 2020?

A.D.: Fiind al doilea an de activitate am avut o creștere semnificativă a cifrei de afaceri în contextul în care 2019 nu fusese un an plin din punct de vedere operațional. Nu ne-am atins în schimb obiectivele și nu din cauza concurenței naționale, ci mai degrabă din cauza importurilor semnificative care încă invadează la propriu rafturile multor magazine. Consider deci că la nivel național competiția este pozitivă, și generează creștere și rezultate pozitive atât pentru producători, cat și pentru consumatorul final.

G.B.: Cum ai folosit tehnologiile de ultimă oră (internet, social media, programare) pentru a-ți dezvolta afacerea?

A.D.: Trebuie să recunosc că la acest capitol avem încă foarte multe de făcut. Este un domeniu explorat prea puțin de noi, dar este evident că ascunde un potențial mare. Am început prin a încerca să promovăm pe paginile noastre de Facebook, Instagram, LinkedIn sau Twitter o parte din activitățile noastre sau proiectele în care am fost implicați. Cu siguranță pentru 2021 vom aloca resurse suplimentare pentru a dezvolta aceste canale de comunicare.

Cea mai dificilă parte a proiectului

Pentru Adrian și colegii lui, cel mai dificil moment de până acum a fost efectiv implementarea proiectului, construcția serelor și toată birocrația aferentă. Blocajele de la multe instituții publice i-au făcut să se gândească de mai multe ori la abandon, însă ceva i-a motivat să meargă mai departe. Era obiectivul final, mereu în minte și în fața ochilor, dar și munca din spate, precum și toate eforturile depuse (inclusive financiare) care s-ar fi pierdut dacă nu continuau.

G.B.: Care sunt trei beneficii și trei minusuri pentru antreprenorii din Banat?

A.D.: La cele 3 beneficii, aș spune prezența autostrăzii, proximitatea țărilor dezvoltate din UE, precum și prezența unor școli și universități de prestigiu. La capitolul minusuri, lipsa facilităților de taxare pentru investitorii din segmentul IMM, apoi lipsa școlilor profesionale și de meserii, iar la final, implicarea și suportul insuficient din partea instituțiilor publice ce interacționează cu mediul antreprenorial.

În 5 ani de acum, Adrian, Nicoleta și restul echipei BioFresh Banat urmăresc cel puțin dublarea capacității de producție și a suprafețelor cultivate, dar și deschiderea a cel puțin unei piețe externe, precum și diversificarea gamei de produse oferite. 

Pagina web BioFresh Banat

Pagina de Facebook a BioFresh Banat

Povestea conacului Mocioni din Foeni. Va fi reabilitat și va intra în circuitul turistic, după o finanțare norvegiană

0

Conacul Mocioni din Foeni, monument istoric de importanță națională și universală, ridicat în secolul XVIII va intra în circuitul turistic, după o investiție a Consiliului Județean Timiş. Conacul a fost inclus în 2020 pe lista de rezervă a programului RO-CULTURA, finanțat prin granturi norvegiene, iar anul acesta va putea intra în lucru ca urmare a deciziei de suplimentare a fondurilor alocate programului. Data estimată pentru începerea implementării este luna aprilie 2021, iar proiectul trebuie finalizat în termen de trei ani. Este prevăzută reabilitarea, refuncționalizarea și revitalizarea conacului.

Valoarea totală a proiectului este de aproape 12 milioane lei. Contribuția CJ Timiş se ridică la 20%, restul reprezentând finanțare nerambursabilă.

Conacul Mocioni se află la o distanță de 42 km de Timișoara și este un monument istoric de o mare valoare arhitecturală și simbolică. Clădirea a fost realizată în stil neoclasic în anul 1750, fiind opera arhitectului Mór Kallina. Numele lui Kallina era deja consacrat în epocă, arhitectul fiind unul dintre favoriţii nobilimii maghiare şi proiectantul unor clădiri reprezentative ale Budapestei.

A fost reședința familiei Mocioni(în forma maghiarizată Mocsonyi), familie de aromâni emigraţi în Ungaria şi stabiliţi în Banat, implicaţi activ în promovarea şi obţinerea drepturilor politice ale românilor din Ungaria. Cu toate că s-au înrudit cu familii maghiare, sârbeşti sau germane, au păstrat un conservatorism ortodox neclintit şi s-au delimitat de curentul de maghiarizare. Familia Mocioni a fost printre puţinele excepţii care au reprezentat aristocraţia românească în fosta Ungarie. Au fost mari politicieni, filantropi, susţinători ai culturii române.

”Mocioni este o familie istorică de secol XVIII-XIX, mari mecena ai culturii româneşti, care au dat burse pentru studenţii români pe vremea lui Eminescu. (…) Este şi o capelă mare, extrem de frumoasă a familiei Mocioni, în cimitir, realizată în stil baroc.”, spune scriitorul Daniel Vighi.

Cel mai important membru al familiei care a locuit aici, a fost Andrei Mocioni de Foen. În 1869, Andrei Mocioni, după ce s-a retras din activitatea politică, s-a mutat în conac împreună cu soţia sa, Laura Cernovici.

După anul 1949, domeniul a fost naţionalizat, iar în castel s-a instalat un sanatoriu. Astăzi el găzduiește Casa de Cultură, un muzeu şi biblioteca din comună. Proiectul va fi patronat de Michael de Styrcea, urmașul familiei Mocioni.

 

Șoseaua poreclită „Transfăgărășanul de Banat”, unde Dunărea se întâlnește cu muntele, va deveni mai sigură pentru călători

0

Un drum de puțin peste 100 de kilometri este catalogat ca fiind unul dintre cele mai frumoase din toată România, având șanse să ajungă la fel de faimos ca și Transfăgărășanul sau Transalpina. Este vorba despre drumul dintre Orșova și Moldova Veche, în lungime totală de 105 kilometri. Ce îl face atât de special?

Dunărea într-o parte, Munții Banatului în cealaltă, zeci de obiective turistice pe ambele părți și o înșiruire fără de sfârșit de serpentine care mai de care mai pitorești. Așa poate fi descris, în câteva cuvinte, “Transdunăreanul”, unul dintre cele mai frumoase drumuri din țara noastră. Situat chiar pe malul stâng al Dunării, drumul poate fi parcurs în două ore, la care se mai adaugă alte câteva dacă vrei să te oprești și să admiri diferitele obiective turistice de pe traseu.

CNAIR a anunțat că a început demersurile pentru a face din acest drum, o atracție turistică și un important flux de transport marfă, unul mai sigur pentru șoferii de toate felurile. Compania a lansat procedura pentru obiectivul „Stabilizare și consolidare versanți pe DN 57”, la limita județelor Caraș-Severin și Mehedinți. Ofertele vor fi deschise în prima parte a lunii viitoare. 

Mai exact, este vorba despre un sector lung de aproape patru kilometri, aflat la granița județelor Caraș-Severin și Mehedinți. 

„CNAIR a lansat, la începutul acestui an, procedura de achiziție publică pentru obiectivul de investiții «Stabilizare si consolidare versanți pe DN 57», limita județelor Caraș-Severin și Mehedinți. În ultimii ani, au avut loc mai multe evenimente care au pus în pericol siguranța circulației rutiere din cauza alunecărilor masive de teren în zona localităților Dubova, Svinița, Cozla, Berzasca. Procedura de achiziție publică amintită este pentru un sector din DN 57, pozițiile kilometrice 62+000 – 65+800, între Svinița și Cozla”, au anunțat cei de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Citește aici ce poți vedea pe Transfăgărășanul din Banat.

Florin Piersic, ”cel mai iubit dintre români”, aniversat la Timișoara de Fundația Artmedia

0

De ziua marelui actor, Fundația Artmedia din Timișoara invită publicul la o întâlnire de suflet miercuri, 27 ianuarie, ora 20:00, și joi, 28 ianuarie, ora 16:00, la Tele Europa Nova și pe pagina Facebook Fundația Artmedia pentru a viziona filmul documentar-artistic „Cel mai iubit dintre români”, realizat de Victor Popa.

”Acest uriaș actor de teatru și film înseamnă har creator, magician al cuvântului , dăruire totală , temperament vulcanic , sensibilitate cât cuprinde, un om neobosit în dragostea lui pentru semeni , în respectul lui pentru valorile acestui neam. De multe decenii lui Florin Piersic îi este tare dragă Timișoara. Pe lângă numeroase premii, medalii, distincții, nu pe ultimul loc este titlul de Doctor Honoris Causa, acordat de Universitatea de Vest Timișoara. Acum urbea noastră este onorată să ofere prinos de dragoste și recunoștință minunatului actor, Florin Piersic , care împlinește o frumoasă vârstă pe care o poartă cu demnitate”, spun reprezentanții Artmedia.

În colaborare cu Mitropolia Banatului, la inițiativa Mitropolitului Banatului, Fundația Artmedia dorește să demareze o acțiune caritabilă în beneficiul Asociației ”Salvați Copiii”. Donațiile sunt binevenite în contul B.C.R.  RO30RNCB0249049269910001. Telefon : 0742.215.547.

“Florin Piersic se simte onorat și mulțumește timișorenilor, Mitropoliei Banatului, Artmediei și tuturor celor care au reușit să realizeze un asemenea eveniment”, mai arată organizatorii.

De-a lungul celor trei decenii de existență, Artmedia a fost permanent preocupată de realizarea unor spectacole caritabile pentru vârstnici, olimpici sau pentru copiii nevoiași sau bolnavi.

 

Muzeul Banatului își prezintă piesele de valoare. Primul episod dedicat iataganului lui George cel Negru

0

Muzeul Național al Banatului a demarat o campanie on-line de prezentare video a colecțiilor valoroase pe care le deține. Primul episod îl găsiți pe pagina de Facebook a instituției și este dedicat Iataganului lui Đorđe cel Negru.

„Muzeul Național al Banatului din Timişoara deţine în colecţiile sale o serie de bunuri culturale mobile deosebit de valoroase care au aparţinut în trecutul nu foarte îndepărtat unor personalităţi ale Europei Centrale şi de Sud-Est. Printre aceste obiecte regăsim şi iataganul belosapac, care pentru o scurtă perioadă de timp s-a aflat în posesia liderului primei mişcări antiotomane sărbeşti, Đorđe Petrović supranumit „Karađorđe“ („Đorđe cel negru“). Este singurul iatagan din întreaga colecţie de armament a MNaB ale cărui inscripţii scrise în osmană cu litere arabe au fost traduse şi redate în registrul I al muzeului, traducerea în limba română fiind: <<Anul 1227. Realizat de Hasan, proprietar Ahmed. Mă las în grija creatorului meu, robul său>>”, arată reprezentanții MNB .

Detaliile sunt oferite de muzeograful dr. Zoran Markov.

 

Ce se întâmplă cu cel mai vechi imobil din capitala Banatului, închis pentru reabilitare acum 15 ani

0

Cel mai vechi imobil din Timișoara, capitala Banatului, rămâne în continuare cu porțile închise. Castelul Huniade, acolo unde se află Muzeul Banatului, închis acum 15 ani pentru reabilitare, ar urma să se deschidă până în anul 2023. În același an, Timișoarei îi va reveni în sfârșit titlul de Capitală Europeană a Culturii. Chiar și așa însă proiectul este într-un stadiu incipient, blocat în continuare în birocrație și licitații.

Se așteaptă în continuare un aviz de la Institutul Național al Patrimoniului, după care județul va căuta finanțare pentru a realiza intervenițiile. În primă fază, Institutul urma să se ocupe de finanțare, prin Programul Național de restaurare. Acest lucru s-a întâmplat în anii trecuți, însă INP a dat aviz negativ începerii lucrărilor.

„Comisia de evaluare din cadrul INP a respins, nu a dat aviz pe proiectul DALI pentru că a considerat propunerea invazivă, cu efecte distructive asupra monumentului istoric și urmează ca în februarie să aibă o noua întâlnire cu noi propuneri de realizare a DALI-ului.”, au declarat surse din cadrul Ministerului Culturii, instituție în subordinea căreia se află INP.

Președintele CJT, Alin Nica, spune că a stabilit cu directorul INP ca la finalul lunii ianuarie să aibă o întâlnire și cu proiectantul pentru a media posibilele neînțelegeri. 

„Cei din Comisia tehnică le-au sugerat proiectanților să vină cu o variantă mai soft la partea de acoperire a curții interioare, că era vorba de niște piloni foarte consistenți de beton care nu cadrau cu clădirea și voiau să spargă anumite porțiuni din clădire, ceea ce nu e în regula. Să vină cu altă soluție tehnică.”, a explicat Alin Nica.

Finanțarea lucrărilor va fi pe fonduri europene. CJT urmărește care sunt programele ce se vor lansa cel mai rapid. Citește mai multe aici.

La ce evenimente culturale puteți participa în această săptămână, în Timiș

0

Consiliul Județean Timiș propune publicului iubitor de cultură, pentru săptămâna aceasta, expoziții temporare și permanente, dintre care amintim: „Iarna”, „Evoluția Cetății Timișoara în grafică”, „Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă”.

De asemenea, începând de vineri, 29 ianuarie – ora 18:00, până duminică – ora 0:00, Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin Timișoara va prezenta pe pagina de Facebook, online, spectacolul „Frumoasa adormită”.

Descoperiți mai jos lista cu activitățile culturale din perioada 26 – 31 ianuarie. Toate expozițiile și acțiunile sunt organizate cu respectarea măsurilor în vigoare privind limitarea răspândirii noului coronavirus.

MARȚI, 26 IANUARIE

Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”

  • Expoziția „Iarna” – 20 de artiști ai Asociației Prezent și-au reunit lucrările în expoziția colectivă de artă plastică, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”, (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A);
  • Expoziția de articole de presă despre Mica Unire – ne arată cum au fost consemnate din punct de vedere jurnalistic faptele vremii, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”, (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A).

 

Muzeul Național al Banatului

  • Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
  • Exponatul lunii ianuarie: „Patine din oase de animale” (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
  • Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Muzeul de Artă Timișoara

  • Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected MatterReprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
  • Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
  • Expoziția permanentă 111 & SIGMA; 
  • Expoziția permanentă Artă religioasă veche;
  • Expoziția permanentă Artă bănățeană veche;
  • Expoziția permanentă Artă modernă românească;
  • Expoziția permanentă Corneliu Baba;
  • Expoziția permanentă Artă europeană.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

  • Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular și țesături de interior;
  • Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.

MIERCURI, 27 IANUARIE

Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”

  • Expoziția „Iarna” – 20 de artiști ai Asociației Prezent și-au reunit lucrările în expoziția colectivă de artă plastică, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”, (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A);
  • Expoziția de articole de presă despre Mica Unire – ne arată cum au fost consemnate din punct de vedere jurnalistic faptele vremii, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”, (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A).

Muzeul Național al Banatului 

  • Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
  • Exponatul lunii ianuarie: „Patine din oase de animale” (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
  • Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Muzeul de Artă Timișoara

  • Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected MatterReprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
  • Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
  • Expoziția permanentă 111 & SIGMA;
  • Expoziția permanentă Artă religioasă veche;
  • Expoziția permanentă Artă bănățeană veche;
  • Expoziția permanentă Artă modernă românească;
  • Expoziția permanentă Corneliu Baba;
  • Expoziția permanentă Artă europeană.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

  • Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular și țesături de interior;
  • Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.

JOI, 28 IANUARIE

Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”

  • Expoziția „Iarna” – 20 de artiști ai Asociației Prezent și-au reunit lucrările în expoziția colectivă de artă plastică, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”, (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A);
  • Expoziția de articole de presă despre Mica Unire – ne arată cum au fost consemnate din punct de vedere jurnalistic faptele vremii, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”, (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A).

Muzeul Național al Banatului 

  • Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
  • Exponatul lunii ianuarie: „Patine din oase de animale”(Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
  • Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Muzeul de Artă Timișoara

  • Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected MatterReprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
  • Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
  • Expoziția permanentă 111 & SIGMA; 
  • Expoziția permanentă Artă religioasă veche;
  • Expoziția permanentă Artă bănățeană veche;
  • Expoziția permanentă Artă modernă românească;
  • Expoziția permanentă Corneliu Baba;
  • Expoziția permanentă Artă europeană.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

  • Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular și țesături de interior;
  • Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.

VINERI, 29 IANUARIE

Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”

  • Expoziția „Iarna” – 20 de artiști ai Asociației Prezent și-au reunit lucrările în expoziția colectivă de artă plastică, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”, (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A);
  • Expoziția de articole de presă despre Mica Unire – ne arată cum au fost consemnate din punct de vedere jurnalistic faptele vremii, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu”, (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A).

Muzeul Național al Banatului 

  • Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
  • Exponatul lunii ianuarie: „Patine din oase de animale” (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
  • Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Muzeul de Artă Timișoara

  • Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected MatterReprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
  • Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
  • Expoziția permanentă 111 & SIGMA; 
  • Expoziția permanentă Artă religioasă veche;
  • Expoziția permanentă Artă bănățeană veche;
  • Expoziția permanentă Artă modernă românească;
  • Expoziția permanentă Corneliu Baba;
  • Expoziția permanentă Artă europeană.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

  • Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular și țesături de interior;
  • Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin‟

  • Spectacolul „Frumoasa adormită‟, ora 18:00, online pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/teatrulmerlin.timisoara

SÂMBĂTĂ, 30 IANUARIE

Muzeul Național al Banatului 

  • Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
  • Exponatul lunii ianuarie: „Patine din oase de animale” (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
  • Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Muzeul de Artă Timișoara

  • Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected MatterReprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
  • Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
  • Expoziția permanentă 111 & SIGMA; 
  • Expoziția permanentă Artă religioasă veche;
  • Expoziția permanentă Artă bănățeană veche;
  • Expoziția permanentă Artă modernă românească;
  • Expoziția permanentă Corneliu Baba;
  • Expoziția permanentă Artă europeană.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

  • Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular și țesături de interior;
  • Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin‟

  • Spectacolul „Frumoasa adormită‟, online pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/teatrulmerlin.timisoara

DUMINICĂ, 31 IANUARIE

Muzeul Național al Banatului 

  • Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
  • Exponatul lunii ianuarie: „Patine din oase de animale”(Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
  • Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
  • Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Muzeul de Artă Timișoara

  • Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected MatterReprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
  • Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
  • Expoziția permanentă 111 & SIGMA; 
  • Expoziția permanentă Artă religioasă veche;
  • Expoziția permanentă Artă bănățeană veche;
  • Expoziția permanentă Artă modernă românească;
  • Expoziția permanentă Corneliu Baba;
  • Expoziția permanentă Artă europeană.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

  • Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular și țesături de interior;
  • Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin‟

  • Spectacolul „Frumoasa adormită‟, online pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/teatrulmerlin.timisoara

“Mica America”, un sat din Banatul de Munte, va primi o înfățișare nouă

0

După ce au redat înfățișarea de odinioară satului Racovița, voluntarii uneia dintre cele mai active și de succes asociații din Banat se pregătesc din nou de muncă, începând să caute mână de lucru pentru acțiunea din 2021. “Acasă din Banat”, căci despre ei este vorba, au anunțat data și locația noului eveniment Color the Village 2021.

“Suntem bucuroși să vă anunțăm că a treia ediția a Color the Village va avea loc în satul Ilidia din județul Caraș-Severin! Vom zugrăvi fațadele a 30 de case în trei zile, în perioada 17-19 iunie 2021”, spun cei de la “Acasă în Banat”.

Ilidia (comuna Ciclova Română) a fost numită și „Mica Americă” întrucât multe familii au emigrat în America la începutul secolului XX și cu banii câștigați acolo au construit case deosebit de frumoase. De pe mâna meșterilor din Ilidia au ieșit unele dintre cele mai frumoase porți din lemn existente în zona Oraviței. Tot aici se regăsesc și așa numitele „ferestre-bârfitoare”, la care localnicii stăteau la vorbă sau spionau trecătorii.

Înscrierea voluntarilor se va putea face online, pe website-ul proiectului www.colorthevillage.ro, începând cu luna aprilie. Evenimentul va fi organizat în parteneriat cu Primaria Ciclova Romana.

Proiectul spectaculos care va schimba total imaginea Muntelui Mic. Cum se transformă cel mai mare hotel, lăsat în paragină până acum

0

Muntele Mic, proaspăt declarată staţiune de interes naţional, are şansa să se transforme în următorii ani. Investitorii privaţi vor aduce în zonă în jur de 30 de milioane de euro.

Cel mai spectaculos proiect este transformarea fostului hotel Sebeş, aflat la cota 1.500. Proiectul se ridică la o valoare de aproximativ şase milioane de euro şi aparţine grupului Via Avis Development din Timişoara.
Fostul hotel se va transforma într-o clădire rezidenţială de lux. Specialiştii de la Facultatea de Construcţii din Timişoara au realizat expertiza structurii de rezistenţă a clădirii, iar concluzia este că tehnologia folosită în anii 80 (este ancorată de o stâncă printr-o reţea de piloni foraţi) este una solidă şi nu s-a găsit nicio fisură.

Proiectul este realizat de casa de arhitectură Arca Studio din Timişoara, care are în portofoliu VOX Technology Park, Vertical Village sau Uranus Plaza. Phoenix Apartaments va statutul de cea mai înaltă clădire din România, aflată la cea mai mare altitudine. Lofturile de sus au cota de 1.535 de metri.

Clădirea va avea 14 etaje şi 11.000 metri pătraţi: trei nivele de servicii şi 11 nivele de camere. Toate camerele vor avea un spaţiu vitrat de peste patru metri pătraţi, astfel ca locuitorii să poată avea o panoramă spectaculoasă cu muntele.

„Dacă te-ai hotărât să ai propriul tău apartament la cota 1.500 metri, trebuie să ştii că îţi oferim în plus avantaje şi facilităţi, pentru ca timpul tău petrecut la munte să fie mereu comod, să uiţi de griji şi să te bucuri de sporturile tale preferate, cu prietenii sau cu familia. Oferim servicii de administrare a proprietăţii, astfel încât apartamentul tău să fie îngrijit şi atunci când tu nu eşti acolo sau când îl închiriezi altor iubitori de munte. Ai acces la restaurant, terasă, loc de joacă pentru copiii, şcoală de schi, sală de conferinţe, lounge, parcare şi multe altele”, spun dezvoltatorii proiectului.

Mai multe pe adevarul.ro

Povestea bănățeanului Tinu Vidaicu, unul dintre cei mai buni DJ din România, care a ajuns administratorul public al județului Caraș-Severin

0

La sfârşitul anului trecut, anunţul numirii lui Tinu Vidaicu în funcţia administrator public al judeţului Caraş-Severin a stârnit diverse reacţii. Cum era şi perioada campaniei electorale, opozanţii PNL au comentat intens şi negativ faptul că de la platanele pupitrului de DJ, Tinu Vidaicu, a fost propulsat la butoanele CJ

Tinu Vidaicu nu mai este, însă, de foarte mult timp doar un simplu DJ. În ultimii ani, a devenit proprietarului unuia dintre cele mai tari cluburi din Timişoara şi managerul clubului Ponton Casa Baraj, de la Văliug, unul din cele mai căutate locuri de distracţie din Banat, pe timpul verii.

Din 2004, Vidaicu se ocupă de management artistic, organizare de evenimente, branding, marketing şi coaching.

Tinu Vidaicu spune că drumul de la pupitru de DJ, până la “butoanele” consiliului judeţean nu a fost nici simplu şi nici nu s-a realizat doar pentru că este amic cu primarul Reşiţei. CV-ul lui Valentin Florin Vidaicu (îl găsiţi aici), pentru că acesta este de fapt numele administratorului public, arată exact experienţa acestuia.
„Job-ul de DJ, ca meserie principală l-am practicat până în 2009. După acest an m-am lansat cu adevărat în antreprenoriat. În anii următori am oferit consultanţă, am construit echipe performante, am construit locaţii premiate naţional şi internaţional şi am organizat evenimente grandioase. Am fost chiar şi asociat al unei echipe de baschet în Liga Naţională. Am muncit mult, foarte mult. Sunt momente grele, fiindcă sunt workaholic şi uneori uit să mă opresc. Intervine oboseală, o oboseală pozitivă dar tot oboseala e…”, povesteşte Tinu Vidaicu.
„Prin 2015-2016, când mi-am atins scopurile propuse şi am creat sisteme performante pentru afaceri, am decis sa fac din nou ceva pentru mine. Unii merg la pescuit, alţii fac tot felul de lucruri pentru limpezirea minţii sau relaxare dar eu, am revenit, de data asta ca hobby, în muzică. Ea m-a scos din starea alertă în care eram. Tocmai fiindcă de această dată am făcut muzica din pasiune, fără presiune, în 2-3 ani am creat împreună cu George Hora unul dintre cele mai apreciate proiecte muzicale din ţară, pe numele său Dirty Nano. Am făcut în aşa fel lucrurile încât să-mi placă să le fac. Nu am făcut nimic din tot ceea ce am realizat fără ca înainte sa mă asigur că transform povestea într-una în care să cred cu toată fiinţa şi eu şi cei pe care îi atrag alături de mine”, adaugă acesta.

Prejudecăţile nu-l deranjează şi spune că e gata să dea totul pentru noua poziţie pe care o ocupă.

„Referitor la prejudecăţi poate m-am lovit de ele la un moment dat, în trecut. Între timp experienţa, cred că m-a făcut să mă obişnuiesc să cern binele de tot ce îmi poate afecta emoţiile. Nu mă las copleşit nici de laude, dar mă încarcă pozitiv. Nu mă afectează răutăţile, dar iau partea bună şi constructivă întotdeauna din critici, chiar dacă sunt formulate răutăcios”, spune Vidaicu.

De la platane, la „butoane”

Pasul în administraţia judeţeană l-a făcut la solicitarea milionarului Romeo Dunca, care a câştigat alegerile pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, la alegerile de anul trecut, dar mai ales după relaţia cu Ioan Popa, primarul Reşiţei.

„Are deja o mare experienţă, după primii patru ani de primar al Reşiţei, are o energie şi o ambiţie care inspiră. A realizat lucruri incredibile în Reşiţa, a atras fonduri cum nu îşi putea imagina cineva, formându-şi o echipă valoroasă. Sună pompos, dar, în următoarea perioada, cu siguranţă se vor vedea rezultatele muncii anilor precedenţi. Ne cunoaştem de mai mult de 10 ani, iar în 2012 m-a cooptat în managementul de la Ponton Casa Baraj. Împreună am pus locaţia pe harta României, devenind una din cele mai atractive pe zona de entertainment din ţară. De-a lungul anilor s-a venit atât din toată ţară cât şi foarte mult din străinătate. Numeroşi artişti celebri au avut primul contact cu România la Ponton Casa Baraj, creând efecte fantastice asupra judeţului. Tind să cred că toate experienţele împreună l-au făcut, atât pe el cât şi pe Romeo Dunca, să mă convingă să mă alătur demersului lor de a lăsa ceva frumos în urmă”, afirmă Tinu Vidaicu.

Administratorul Caraşului e de părere că echipa pe care Dunca o construieşte la CJCS va fi una extrem de performantă.

„O văd ca fiind cea mai bună variantă de echipă cu lideri foarte implicaţi. Sunt de părere că, acum, avem cea mai mare şansă de reconstructie a judeţului, din ultimele decenii. Primul meu obiectiv, este procesul de evaluare a întregii echipe, a aparatului de specialitate a consiliului. Echipa va fi performantă, omogenă şi voi încerca să revitalizez ambiţia si entuziasmul fiecăruia. Va fi echipă capabilă să aducă judeţul la un stadiu decent de trai în timp relativ scurt, până la unul mult mai bun pe termen lung. Avem nevoie de timp, răbdare. Răbdare şi pentru mine. Pentru imprimarea unui sistem nou, actual, de management, mă confrunt şi cu legislaţiile statului care nu-ţi permit să te mişti ca în privat şi îngreunează extrem de mult acest proces al formării pentru performanţă. Nu poţi schimba repede, trebuie să te laşi după un sistem greoi. E <<pe vechi>>, e <<old school>>, degeaba ai tu viteza că te încetineşte el, că <<aşa e legea>> . Dar maximizăm totul şi grăbim pe cât posibil”, afirmă administratorul judeţului Caraş-Severin.

Vidaicu susţine că nu vrea să se cantoneze în trecut, pentru că oricum lucrurile s-au produs şi nu mai pot fi schimbate, lucru pe care îl cere inclusiv colegilor săi. Spune că sunt multe de făcut pentru un judeţ care a fost administrat defectuos, de la Revoluţie încoace şi care a pierdut o mare parte din populaţie în aceşti ani.

“Din momentul în care am intrat în consiliul judeţean am fost copleşit de <<priorităţi>> din toate direcţiile. Am tras aer în piept şi le-am prioritizat, delegat şi aşa mai departe. În mod cert, priorităţile sunt sănătatea, refacerea sistemului medical, educaţia şi infrastructură. Priorităţi sunt, deci, nevoile de bază ale populaţiei. E evident că migraţia populaţiei spre ceva mai bun e justă, dar începând de acum lucrăm la pilonii principali cu care vom opri aceasta migraţie şi îi vom putea aduce înapoi şi pe cei plecaţi. Eu voi pregăti o echipă performantă, cu şefi responsabili care îşi asumă rezultatele. Voi impune proceduri, voi eficientiza, voi dinamiza. Fără o echipa activă, bună, nu vom reuşi. Toate departamentele acestei echipe, în termeni simpli, sunt cele care <<produc>> şi cele <<suport>> pentru acestea. Sunt la fel de importante şi trebuie să comunice exemplar fiindcă dacă nu există coeziune între ele, performanţa nu se atinge.

Vom face primii paşi în digitalizarea judeţului, vom realiza diferite programe pentru populaţie, fiindcă oamenii vor fi o parte importantă din reconstrucţie. Suntem împreună în asta”, explică Vidaicu.

Turismul, piesa de rezistenţă pentru Caraş-Severin

Noua administraţie a judeţului Caraş-Severin se concentrează foarte mult pe dezvoltarea turismului. De altfel, chiar preşedintele CJCS, Romeo Dunca, vine din mediul de afaceri, acolo unde a fost unul dintre cei mai mari investitori în turismul din Munţii Banatului, cu proiecte de milioane de euro. Tinu Vidaicu spune că judeţul Caraş-Severin va deveni una dintre cele mai atractive zone turiste din România.

“În momentul în care planurile turistice vor fi spre finalizare, cu gondole, drumuri noi, pistele de cicloturism etc., iar condiţiile vor fi civilizate, aliniate la nivelul european. Vom aduce turişti din toată ţara în judeţ şi vom face infuzie de turişti străini printr-un branding exemplar. Până acolo e cale lungă, sunt ani de greutăţi, provocări şi împotriviri. Ştiu că toţi am vrea să fie gata mâine, dar situaţia actuală nu e departe de ceea ce era în anii 90, deci avem de tras…La cât de ofertant este relieful Caraşului, se pot dezvolta o multitudine de atracţii care să aducă fericire în viaţa celor care vor trece pragul judeţului şi, implicit, prosperitate în viaţa localnicilor. Oamenii din Caras-Severin sunt harnici şi ospitalieri. Ospitalitatea nu se referă doar la cei care deţin o pensiune sau un restaurant. Ospitalitatea este un mod de viaţă al cărăşenilor şi nu trebuie uitată sau scoasă din comportament. Lucrăm la masterplan, dorim ca întreg judeţul sa fie un cumul de evenimente şi experienţe. Repet, orice pentru fericirea oamenilor”, crede Vidaicu.