vineri, august 28, 2026
Acasă Blog Pagina 418

Senzaţionala poveste a tânărului din Banat care câştigă bani din opere grafice pentru artiști din America şi Emiratele Arabe

0

Un tânăr din Banat a devenit popular printre artiștii din întreaga lume după ce a fost descoperit de mai mulți cântăreți români. Tânărul nu cântă la vreun instrument, ci creează design grafic pentru piesele de succes ale artiștilor. Până acum, designerul a realizat materiale grafice pentru artiști din România, Emiratele Arabe, America și alte țări de pe tot globul.

Cristea Cătălin, poreclit printre artiști Massy, este un tânăr de 24 de ani din Lugoj cu o poveste cel puțin inedită. A început să se joace în Photoshop și alte programe de editare grafică încă din liceu, după care a trimis câteva creații spre artiști din țară. Odată cu lansarea piesei “Tu” a Oanei Radu feat. Eli, care a trecut de 19 milioane de vizualizări pe Youtube, Massy a început să fie contactat de către tot mai mulți artiști pentru colaborări.

 

“Una dinte primele colaborări mari a fost cu Oana Radu și Eli. Mai apoi am început să colaborez cu alți artiști din țară și de dincolo. Am lucrat cu DJ Ahzee (SUA), Faydee (Liban), Ayyan (Emiratele Arabe Unite) Andra, Fly Project, Iris, Alex Velea, What’s UP, Andreea Bălan, nu aș putea să îi enumăr pe toți. Am două proiecte care au trecut de 100 de milioane de vizualizări pe Youtube, o piesă a lui Doddy feat. Lora și una pentru Serena Safari”, a declarat Cristea Cătălin.

Massy nu s-a rezumat doar pe design pentru artiști. Are acum un site de grafică, Follow Design România, dar și o linie de haine cu imprimeuri premium făcute de el, EGO Brand.

“Pentru mine să creez lucruri noi este totul. Îmi place să fiu creativ, să le arăt oamenilor ce poți face cu muncă și inspirație. Dacă ai inspirație, nu mai contează nimic altceva decât să creezi și să oferi lumii produsul tău, să inspiri mai departe”, a mai povestit Massy.

Ultima colaborare a lui Cătălin este cu un DJ din America, Ahzee, renumit pentru seturile sale de melodii. Pe tânărul artist îl puteți găsi pe Instagram, pe paginile Follow Design România, EGO Brand sau pe Facebook

Primarul care lucrează fără salariu. Din banii care i se cuvin cumpără pomi pentru localnici și flori pentru doamne

1

Un primar din Banat lucrează de ani de zile fără salariul de primar care i s-ar cuveni. E vorba de primarul comunei Becicherecu Mic, Raimond Rusu, care cumpără din salariul de primar care i s-ar cuveni pomi fructiferi pe care îi oferă în fiecare primăvară localnicilor, cerând la schimb responsabilitate.

Membru al familiei Rusu, care a fondat una dintre cele mai mari fabrici de mobilă din România, Rus Savitar (Casa Rusu), Raimond Rusu își permite să lucreze ca primar fără să depindă de salariul pe care i-l aduce această funcție. De altfel, încă de când a candidat la Primăria Becicherecu Mic, Raimond Rusu a știut că se va lipsi de salariul de primar.

Familia mi-a spus foarte clar că vin aici pentru un singur motiv: să fac treabă. Nu am nevoie de alte surse de venit decât cea pe care mi-o asigură familia”, a declarat primarul Raimond Ovidiu Rusu.

Ales pentru prima dată în 2012, Raimond Rusu avea să constate că situaţia juridică a multor localnici sau proprietăţi era neclară, ceea ce afecta şi bugetul comunei. Ca să îi încurajeze pe localnici să fie responsabili și să își clarifice situația juridică, primarul a cumpărat din salariul său pe un an pomi fructiferi pe care i-a oferit localnicilor cerându-le în schimb să completeze un formular care să ajute primăria să colecteze mai ușor taxa pentru gunoi.

„Am văzut că oamenii au nevoie de anumite stimulente să se conformeze unor reguli. Dacă le impui, cu forţa reacţionează mai rău. Dacă îi iei cu vorba bună sau îi stimulezi, chiar se implică”, a povestit primarul, care, văzând că rețeta funcționează, a aplicat-o în fiecare an. Pe lângă pomi, primarul cumpără în fiecare an de 8 martie, tot din salariul său, câte o floare pentru doamnele și domnișoarele din comună.

Proiecție specială la Timișoara pentru filmul în care joacă fiica lui Dem Rădulescu

0

”Urma”, lungmetrajul de debut al regizorului Dorian Boguta, este un policier cu accente de thriller despre secretele pe care le ascund cei de lângă noi. Din distribuție fac parte Teodor Corban, Marin Grigore, Dragoș Bucur, Mădălina Ghenea, Lucian Ifrim și Liviu Pintileasa.

Filmul aduce un nume nou pe marele ecran: Irina Rădulescu, fiica regretatului actor Dem Rădulescu. Actriță talentată de teatru, Irina (33 de ani) se află la primul rol într-un film românesc.  Ea este Ana, personajul feminin central. Când un pianist celebru dispare, un polițist pornește în căutarea lui și află treptat despre relațiile sale bizare și deciziile care au declanșat un vârtej de evenimente surprinzătoare. După moartea părinților lor, el devenise obsedat de fericirea surorii sale, Ana, dincolo de limitele iubirii fraterne.

 ”Urma a fost prima experiență în cinema și a însemnat o inițiere, o aventură și, în final, o regăsire. Ocazii au mai fost în cinema, dar nu s-au concretizat și, oricum, nu de importanța rolului din Urma”, spune Irina Rădulescu. Actrița avea 13 ani când Dem Rădulescu a încetat din viață în septembrie 2000, la 69 de ani. „Lecția cea mai importantă și cea esențială învățată de la tata este una simplă – pentru că în sticlele mici se găsesc esențele tari – să caut întotdeauna simplitatea și adevărul”, spune actrița.

”Am ales-o pe Irina în rolul Anei pentru că la castingurile repetate cu ea, la un moment dat, mi-am văzut personajul și nu pe Irina. Iar asta e tot ce-și poate dori un regizor de la un actor. Și mai e ceva: chiar dacă e la debut în lungmetraj, a dat dovadă de un profesionalism care, în combinație cu prospețimea unui debutant, dă rezultate excelente”, spune regizorul Dorian Boguță, aflat și el la debut în lungmetraj, premiat la TIFF în 2018 pentru scurtmetrajul ”Duminică. O secvență cu actrița”.

”Urma” a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Namur și a fost selectat în competiția Spectrum la Cottbus. Scenariul este semnat de Dorian Boguță și Loredana Novak, imaginea a fost realizată de Barbu Bălășoiu (Sieranevada), iar montajul îi aparține lui Tudor Popescu.

Filmul va avea o proiecție specială în prezența echipei la Cinema City Romania Timișoara Shopping City (Calea Șagului, nr. 100) pe 7 martie, de la ora 20:00.

 

Un actor timişorean este nominalizat pentru premiul UNITER, la secţiunea Debut

0

Teatrul Național din Timișoara anunță cu bucurie nominalizarea actorului Andrei Chifu pentru premiul UNITER, la secțiunea Debut, pentru rolul principal Eu din spectacolul Casa de pe graniţă de Sławomir Mrožek, un spectacol de Ada Lupu Hausvater. Juriul de nominalizări a fost compus din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Maria Zărnescu și Călin Ciobotari.

Drama personajului interpretat de Andrei Chifu în Casa de pe graniță este de-o actualitate cutremurătoare, un strigăt de disperare a milioane de cetățeni a căror existență este distrusă în numele unor false principii sociale, a unor coordonate, în numele nenumăratelor limitări ce li se impun. Andrei Chifu, tânăr actor ce se confruntă zi de zi cu realitatea societății în care trăiește, colaborator al Teatrului Național din Timișoara, încarcă personajul pe care îl interpretează cu valențele propriei sale actualități, făcându-l irezistibil.

Teatrul Național din Timișoara și-a asumat rolul de formator al artei teatrale la nivel național, cel puțin în ultimii cincisprezece ani, depășind schema de personal prin investiția în descoperirea de noi colaboratori, de noi talente care să inoveze în teatrul românesc.

Ca instituție publică de cultură, Naționalul merge pe contrasensul sistemului de stat din ultimii ani, un sistem care pune în pericol dezvoltarea artelor spectacolului; acel sistem care a ignorat statutul și drepturile artiștilor neangajați la stat, ai acelor artiști care formează majoritatea breslei, dar și pe cele ale profesioniștilor neangajați din meseriile specifice artelor spectacolului.

Unul dintre programele din proiectul de management al Teatrului Național din Timișoara se numește Debut și a fost conceput pentru a sprijini cu precădere tinerii actori, încă studenți sau proaspăt absolvenți. Andrei Chifu a făcut parte, ca tânăr actor, din programul Debut, iar nominalizarea sa de către juriul de selecție al UNITER  confirmă public justețea acestui demers.

Foto: Adrian Pîclișan / TNTm

 

 

 

 

 

 

Timişoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii face angajări. Ce posturi sunt scoase la concurs

0

Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii caută colegi creativi, dinamici și implicați pentru completarea echipei artistice care va implementa programul cultural în perioada 2020-2022.
Sunt disponibile două posturi de Manageri de Teritoriu pentru gestionarea proiectelor și evenimentelor culturale, un post de Director de Program pentru coordonarea întregului program cultural și un post de Director de Marketing, Comunicare și Relații Publice.

Candidații își vor trimite CV-ul și o scrisoare de motivație în care prezinte relevanța experienței profesionale pentru care candidează precum și felul în care pot să contribuie la Programul Cultural Timișoara 2021, în format electronic pe adresa de email: recrutare@timisoara2021.ro, specificând poziția pentru care candidează. Candidații selectați vor fi invitați să ocupe posturile cât mai curând posibil.

Toate detaliile legate de descrierea și atribuțiile posturilor le găsiți pe site-ul Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii:

•    Manager de Teritoriu:
Mai multe detalii: https://timisoara2021.ro/ro/cariere/manager-de-teritoriu/
Termenul-limită de primire a candidaturilor este 4.03.2021, ora 16.00 (ora României).
Interviurile vor avea loc în perioada 5-6 martie 2020.

•    Director de Program
Mai multe detalii: https://timisoara2021.ro/ro/cariere/director-de-program/ 
Termenul-limită de primire a candidaturilor este 6.03.2021, ora 16.00 (ora României).
Interviurile vor avea loc în perioada 9-10 martie 2020.

•    Director de Marketing, Comunicare și Relații Publice
Mai multe detalii: https://timisoara2021.ro/ro/cariere/director-marketing-comunicare-și-relații-publice/
Termenul-limită de primire a candidaturilor este 04.03.2021, ora 16.00 (ora României).
Interviurile vor avea loc în perioada 5-6 martie 2020.

Abecedarul lui Ion Creangă şi alte zeci de manuale şcolare vechi de peste 150 de ani vor fi prezentate într-o expoziţie inedită

0

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj în colaborare cu Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș propun publicului lugojean o inedită expoziție itinerantă, cu titlul „Manualele școlare ale moșilor noștri”.

Vizitatorii vor putea descoperi în vitrinele expoziționale cărţi unicat tipărite în perioada 1845-1927: Abecedarul editat de marele povestitor Ion Creangă, Abecedarul lui Alexandru Odobescu, un manual şcolar datat la 1881 dar și altele tipărite în perioada interbelică în limba latină, maghiară, gemană sau franceză, vechi programe școlare și obiecte tridimensionale – tăbliță de scris, clopoțel școlar, cărți poștale muzicale.

Colecționate de-a lungul timpului de prof. Gheorghe Rancu şi de istoricul caransebeșean Constantin Brătescu, o parte din aceste valoroase exponate aparțin Asociaţiei BanatCult din Valea Almăjului.

Muzeul lugojean va expune din patrimoniul său, caiete școlare, datate 1874-1875, care au aparținut familiei avocatului George Dobrin dar și vechi tăblițe și instrumente de scris. Vernisajul manifestării va avea loc miercuri, 26 februarie 2020, ora 13.00, la sediul Muzeului din Lugoj.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 26 februarie – 20 martie 2020.

Reşiţa va avea cel mai modern centru civic din Banat. Când vor fi gata lucrările de reabilitare

0

Cum iarna a fost blândă, în ultimele săptămâni, au început deja lucrările pentru refacerea totală a centrului civic din oraşul Reşiţa.

 Primarul Ioan Popa spune că proiectul trebuie finalizat în această vară, chiar dacă suprafaţa pe care se lucrează este foarte mare, de 25 de mii de metri pătraţi. Reabilitarea zonei centrale a oraşului se face fără să se cheltuie bani de la bugetul local, printr-un proiect cu finanţare europeană.

„Cel târziu în luna august ar trebui să fie gata. E vorba despre un proiect european cu plăţi retrospective, de 10 milioane de euro, din care circa şase milioane se cheltuie în centrul civic şi restul pentru modernizarea unor străzi dintr-un cartier resiţean. În centru e o modernizare majoră, pentru că nu punem doar pavaj de granit, se schimbă iluminatul public, vor fi modificate alveolele, vor fi puse bănci, mobilier urban, tot ce ţine de asta, dar intervenim şi la reţeaua de canalizare care traversează zona, pentru ca să nu mai fim nevoiţi să mai spargem”, a declarat Ioan Popa, primarul Reşiţei.

În ultimii doi ani, Reşiţa a obţinut mai multe finanţări europene. În momentul de faţă, administraţia municipiului de pe Bârzava a ajuns la numărul de 42 de proiecte europene, aflate în diferite faze. Cel mai ambiţios este cel privind reintroducerea tramvaiului, care înseamnă 40 de milioane de euro pentru refacerea infrastructurii, plus încă 17 milioane de euro, pentru dotări, echipamente, o staţie intermodală, autobuze electrice, plus 20 de milioane de la Ministerul Dezvoltării pentru achiziţia tramvaielor.

Cei mai titrați trei comedianți ai României vin la Timișoara într-un spectacol de pomină

0

Trioul din stand up-ul românesc Teo, Vio si Costel pleaca in turneu cu un spectacol in care pun in fața spectatorilor prejudecățile, rutina, gafele din viața fiecăruia, o oglindă în care fiecare se poate analiza relaxat.

“Despre ce vorbim” este un show de stand up comedy care își propune să arate că putem să luăm viața în serios chiar și când glumim, cu condiția să o facem cu inteligență. Considerați unii dintre cei mai buni dintre comedianții români, cu preocupări în zona tehnologiei, a modei și chiar în zona de spiritualitate, Teo, Vio si Costel sunt prieteni de mai bine de 15 ani și au o lungă istorie împreună în show-urile de stand up. Sunt, de altfel, unii dintre cei mai influenți comedianți români, rezidenți în Club 99 din București.

În cei saisprezece ani de scenă, cu spectacole atât în club, cât și în țară, a contribuit la amploarea pe care a prins-o fenomenul stand-up comedy în România. La Timișoara, spectacolul are loc pe 5 aprilie, de la orele 19, la Sala Capitol. Detalii despre prețurile biletelor și disponibilitate găsiți aici.

O tânără conduce cel mai de lux hotel din Banat. Are doar 33 de ani și este managerul unui resort lăudat în The Guardian

0

Cătălina Iovan are 33 de ani şi este născută în Herculane (Caraş-Severin). În momentul de faţă, conduce Minerva Grand Resort, un hotel de patru stele, cu cel mai modern centru spa din ţară, menţionat de două ori consecutiv de celebra publicaţie „The Guardian“ în topul celor mai bune zece destinaţii de relaxare din Europa.

Cei care trec pragul hotelului din celebra staţiune bănăţeană, sunt surprinşi de luxul şi ospitalitatea cu care sunt aşteptaţi. Grand Hotel Minerva este un concept deosebit pentru una dintre cele mai vechi staţiuni balneo din lume. Hotelul dispune de 185 de camere pentru cazare, două restaurante şi o sală de conferinţe, precum şi deja celebrul spa „Armonia”, cu cinci tipuri de saune, inclus în topul britanicilor de la The Guardian. Spa-ul este de fapt o oază de relaxare şi well-being, incluzând bazin de înot semiolimpic, bazin pentru copii, două jacuzzi-uri, sală de fitness, masaj, terapii de relaxare şi recuperare.

Cum a ajuns o localnică să conducă cel mai de lux hotel

Tot acest resort este condus de o localnică, care lucrează aici încă de la inaugurare, din 2018. A absolvit Facultatea de Ştiinte Economice, Universitatea de Vest Timisoara şi un master în Administratie Publică. A lucrat ca economist şi specialist în marketing într-o multinaţională din Timişoara. Din 2018, s-a angajat ca sales manager la Grand Hotel Minerva Resort&Spa, unde de la începutul acestui an a fost numită manager. Resortul din Herculane este unul dintre cele mai căutate din întreaga ţară. Cătălina Iovan spune că a atras-o foarte mult acest domeniu, mai ales că mama sa a lucrat în această industrie.

“Nu mi-am planificat să fac asta. Pot să spun, chiar dacă nu ştie foarte multă lumea acest lucru, că eu mi-am dorit să mă fac medic şi chiar am început să mă pregătesc în sensul acesta. Însă mi-am dat seama că nu sunt făcută pentru această meserie şi atunci am ales Stiinţele Economice. La Herculane şi aici, la hotel, am ajuns întâmplător. M-am întors într-o vacanţă, pentru că locuiam deja la Timişoara, şi m-am decis că trebuie să rămân aici să fac ceva. Să pun umărul la renaşterea acestei staţiuni. Eu crescusem şi cu poveştile mamei despre cât de căutată şi celebră era această staţiune pe vremuri şi de faptul că aici, la Herculane, se ajungea destul de greu. Era considerată o staţiune de lux. Am luat decizia de a rămâne în Herculane pentru că eu cred din tot sufletul că, în câţiva ani, staţiunea aceasta va ajunge din nou una de top în România şi în Europa”, afirmă Cătălina.

Cu experienţa acumulată în multinaţionala din Timişoara, Cătălina s-a angajat ca sales manager, post după care a avansat până în funcţia de manager pe care o deţine astăzi.

“Patronatul a avut încredere în mine. Ei au văzut potenţialul acestei staţiuni, altfel nu ar fi investit 11 milioane de euro în acest hotel. Le-a plăcut că sunt o fire foarte activă şi atentă la orice detaliu şi că sunt foarte dedicată acestui domeniu şi acestei staţiuni. Pot să spun că nu i-am dezamăgit, drept dovadă şi rezultatele noastre de când s-a deschis acest resort. Noi aproape că nu avem extrasezon şi suntem mai tot timpul la capacitatea maximă în privinţa gradului de ocupare. Faptul că celebra publicaţie The Guardian ne-a menţionat doi ani consecutiv în topul destinaţilor din Europa, spune ceva!”, povesteşte Cătălina.

În fiecare dimineaţă, managerul Cătălina Iovan verifică personal totul. De la camere până la restaurante şi centrul de recuperarea. Se asigură că toate lucrurile sunt aşa cum trebuie să fie şi că angajaţii nu au nicio problemă. Chiar dacă la început au existat şi momente mai puţin plăcute cu unii dintre vechii angajaţi, din cauza vârstei sale, Cătălina spune că a reuşit în cele din urmă să demonstreze că tinereţea nu o împiedică să facă performanţă.

“Am avut şi cazuri de conflicte între generaţii, să le spun! Însă am trecut cu bine peste aceste momente. Asta pentru că am demonstrat că dacă eşti tânăr nu înseamnă că eşti nepriceput, pentru că nu ai experienţă. Asta nu înseamnă că aş contesta experienţa unor colegi, care au lucrat 30 de ani în acest domeniu. Eu chiar am învăţat foarte multe de la unii dintre ei. Însă pe lângă experienţă mai sunt şi alte lucruri, pe care trebuie să le stăpâneşti. Trebuie să ai capacitatea  de a găsi soluţii în timp optim, să comunici mereu, să raspunzi şi să acţionezi foarte bine în condiţii de stres, să ai capacitatea de a fi mereu obiectiv în luarea deciziilor şi nu în ultimul rând să fi onest faţă de colegi, de angajaţi, dar mai ales faţă de turişti, de oamenii care aleg să vină la noi să se relaxeze. Colegii mei ştiu că am o vorbă şi că le spun mereu că, eu fără echipă nu exist. De asta cred că suntem cu adevărat o familie aici şi ne ajutăm să trecem peste toate momentele dificile pe care le întâmpinăm”, spune managerul de la Minerva Grand Hotel.

Autorităţile nu ţin pasul cu investitorii la Herculane

Cătălina Iovan crede în renaşterea staţiunii Băile Herculane, însă spune că autorităţile ar trebui să facă un efort mai mare şi să ţină pasul cu investitorii privaţi.

“Staţiunea este în continuare cunoscută intern şi extern datorită factoriilor naturali extraordinari de cură. Avem un relief deosebit, avem apele minerale, aerul puternic ionizat, precum in Alpi.  Lipseşte organizarea la nivel de instituţii publice şi investiţiile în infrastructură. Mai ales că staţiunea a fost etichetată aşa cum a fost în ultimii ani. Eu, însă, sunt convinsă că în câţiva ani totul se va schimba. Sunt deja tot mai mulţi investitori care văd potenţialul şi au venit să investească. S-au mai cumpărat şi se refac mai multe clădiri din vechile pavilioane şi o să vedeţi că lucrurile se vor schimba în bine. În rest, autorităţile locale şi judeţene trebuie să investească în infrastructură, în parcuri, în drumuri, în spaţii pentru tineri şi copii. Trebuie să se schimbe conceptul ăsta de staţiune a turistului care vine în maieu, în şlapi şi cu plasa de rafie în mână. Şi îmi asum când spun asta! Pentru că Herculane este de alt nivel. Însă asta fără investiţii nu se va putea schimba”, afirmă Cătălina Iovan.

Tânăra susţine că nu ar pleca niciodată din România. Şi spune că este categorică în această privinţă.

“Niciodată nu aş pleca din România! Eu am reuşit aici, în ţara mea, chiar în locul unde m-am născut. Cred că ar trebui să ne luptăm mai mult ca să scoatem ţara asta din situaţia în care a ajuns. Pleacă prea mulţi medici buni, profesori, oameni valoroşi, care ar putea să facă multe aici, acasă. Chiar dacă sunt condiţiile aşa cum sunt. Dacă renunţăm cu toţii, ce se va alege de această ţară?”, spune Cătălina.

Nu se fereşte nici de politică şi susţine că dacă până acum nu a intrat într-un partid şi nu se află pe nicio listă de candidaţi este doar pentru că nu ar putea să se împartă între administraţie şi cariera din domeniul privat, însă crede că va veni o zi când va merge şi pe această cale şi se va dedica mai mult comunităţii locale.

Povestea locomotivei cu aburi expusă la Gara de Nord din Timișoara. A ajuns în România în cel de-al Doilea Război Mondial

0

În anul 2015, lângă viaductul de la „Gara Mare”, cu vedere spre bulevardul Republicii, a fost trasă pe o linie montată special o locomotivă care a făcut istorie. 

Locomotiva cu aburi 150.1091 a fost folosită pentru a tracta echipamente grele de luptă germane, a tras vagoane cu refugiaţi cât şi echipament sanitar. Aşa a ajuns pe teritoriul României în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

A scăpat apoi de mitralierele aviaţiei sovietice, iar mai târziu a fost norocoasă şi în perioada comunismului, când multe dintre aceste modele, scose din uz, au fost topite. Dar mai cu seamă, a scăpat de la tăiere în anii sălbatici de după Revoluţie când totul era de vânzare. Sute de astfel de obiecte de patrimoniu au ajuns la fier vechi.

Foarte puţine sunt locomotivele istorice care au fost salvate şi expuse, aşa cum se întâmplă în orice ţară din Europa civilizată.

Locomotiva 150.1091 a avut o activitate lungă, a fost scoasă din circulaţie în anul 1974 şi retrasă în Remiza de la Ploieşti. După 11 ani, a ajuns la Griviţa Nouă şi a fost folosită pe post de generator electric pe bază de aburi. Când şi-a pierdut şi această întrebuinţare, a ajuns în Remiza de la Cluj, unde – spre norocul ei, a fost uitată timp de 27 de ani. Ca atare i-a sărit rândul de la tăiere.

Locomotiva a fost restaurată în atelierele societăţii Bega Reparaţii Timişoara, la iniţiativa Asociaţiilor Glasul Roţilor de Tren şi Drumul de Fier.

Locomotivele cu aburi atingeau viteza de 80 de kilometri pe oră. Aveau nevoie însă de alimentare cu apă, pentru care existau pe traseu numeroase turnuri de apă.