vineri, august 28, 2026
Acasă Blog Pagina 419

Moara de lemn din Sasca Montană va fi renovată și introdusă în circuitul turistic

0

Asociația Acasă în Banat, în colaborare cu Primăria și Consiliul Local Sasca Montană, organizează în data de 29 februarie 2020 o acțiune de renovare a morii de lemn din Sasca Montană.

Situată aproape de școala din localitate, Moara de lemn din Sasca Montană nu mai macină din anul 2006, iar de atunci, clădirea a început să se degradeze și canalul de apă s-a colmatat.

„Vrem să reparăm această moară și să o repunem în funcțiune. Este o moară țărănească cu ciutură, amplasată chiar în centrul satului și poate fi un extraordinar obiectiv turistic. Intervenția este urgentă pentru că în acest moment, moara încă se mai păstrează în condiții bune, dar se degradează rapid. Vom schimba acoperișul, vom decolmata canalul de apă, reconstrui puntea, dar vom face și o ecologizare a râului”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

„Primăria și Consiliul Local Sasca Montană susțin acest demers și suntem convinși că și oamenii din sat vor pune umărul ca să repornim moara de lângă Școală. Este foarte important pentru noi să păstrăm patrimoniul și să-l punem în valoare, pentru că sunt mulți turiști care ne vizitează și trebuie să le arătăm frumusețile pe care le avem”, a spus și Ion Popliceanu, primarul comunei Sasca Montană.

Renovarea morii din Sasca Montană este prima acțiune de acest gen a Asociației Acasă în Banat. Obiectivul asociației este de a repara, alături de comunitățile locale, mai multe mori de apă din Banatul de Munte.

În cadrul proiectului „Țara Morilor de Apă”, în anul 2019, voluntarii Asociației Acasă în Banat au străbătut localitățile din județul Caraș-Severin și au identificat și cartografiat nu mai puțin de 243 mori de apă existente, dintre care 82 sunt folosite în mod regulat, 47 sunt în stare bună de conservare dar sunt oprite iar 114 sunt nefuncționale sau în stare critică.

Intervenția de sâmbătă, 29 februarie 2020, va începe dimineața la ora 09.00 și se va încheia seara la ora 18:00. Pentru a se înscrie, voluntarii care vor dori să participe sunt rugați să contacteze Asociația Acasă în Banat prin intermediul paginii de facebook sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Mai multe detalii despre proiectul Țara Morilor de Apă pot fi găsite pe pagina web dedicată www.taramorilordeapa.ro. Dacă doriți să susțineți activitățile Asociației Acasă în Banat o puteți face prin donații în contul de LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801, EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801 (SWIFT/ BIC: BTRLRO22), PayPal: acasainbanat@gmail.com sau Patreon: acasainbanat

****************

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

VIDEO Phaser vă invită la concert în tramvai la Timișoara

0

Membrii formației Phaser vor concerta, pe 29 februarie, în tramvai.

“Cu ocazia zilei speciale de 29 februarie trupa Phaser vă invită la un concert deosebit în Timișoara: «Live în Tramvai». Evenimentul va avea loc în tramvaiul restaurant, unic în România, și va fi împărțit în două concerte, fiind susținut de MediaPro Music și Kiss FM Romania, în contextul organizării capitalei europene a culturii de către Asociația Timișoara 2021“, au transmis organizatorii evenimentului.

Înfiinţată în 2007 la Reşiţa, trupa Phaser a participat la concursul naţional Eurovision cu piesa Pour toi et moi. În septembrie 2017, Phaser a început colaborarea cu MediaPro Music și Universal Music Romania. Anul 2018 a marcat și prima colaborare un alt artist, lansând împreună cu Octavian „Vita” Horvath de la Implant pentru Refuz piesa manifest Erou. În iunie 2019 a lansat un nou single cu videoclip intitulat Spune-mi unde ești. Trupa este formată din: Carina Dumitru (voce), Radu Racz (bas), Sebi Bârzeianu (chitară), Lucian Oprișan (clape) și Arnold Birta (tobe).

Participarea “Live în Tramvai” este liberă, iar cei care doresc să participe sunt așteptați în stația refugiu din Piața Libertății de la ora 12:00 și din nou de la ora 13:30. Tramvaiul va circula fără oprire pe un traseu care va trece prin mai multe zone reprezentative ale orașului. Evenimentul este realizat cu sprijinul Casei de Cultură a Studenților Timișoara, a Societății de Transporturi Publice Timișoara și a Primăriei Municipiului Timișoara.

 

Concert Mircea Baniciu & Band, concert la Timișoara și Arad

0

Mircea Baniciu revine la Timișoara și Arad, de data aceasta alături de Vlady Cnejevici(clape) și Teo Boar(guitare).

Mircea Baniciu este un nume de referință în muzica rock românească, fiind precursorul genului etno rock, activ încă de la începutul anilor ’70, continuând să își cânte muzica “subversivă”, în ciuda cenzurii impuse de regimul comunist. Mai întâi, ca solist vocal al trupei Phoenix unde a lansat hituri nemuritoare, în trupa Pasarea Colibri, alături de care a scris o noua poveste de succes, și Pasărea Rock compusă din foști membri Phoenix. Baniciu a continuat să se exprime prin muzică indiferent de obstacolele întâlnite în calea sa, păstrând o carieră solo de invidiat.

”Concertele Mircea Baniciu & Band te vor teleporta înapoi la rădăcina muzicii rock românești ce se cânta cândva, pe ascuns în cluburi underground”, spun organizatorii.

Concertele vor avea loc sâmbătă, 29 februarie, la Club Capcana din Timișoara și duminică, 1 martie la Club Flex din Arad.

Banatul, promovat la Târgul de Turism al României: Cu ce se afișează timișenii în fața turiștilor

0

Timișoara și întreg județul Timiș sunt promovate, în aceste zile, la cel mai mare târg de turism al României. Târgul de Turism al României, care se desfășoară între 20 și 23 februarie la Romexpo în București, adună cei mai importanți jucători din domeniul turistic din țară și străinătate sub același acoperiș

Directorul Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș, Delia Barbu, a declarat în fața jurnaliștilor că la târg orașul și respectiv județul vor avea un stand de prezentare. În cadrul standului vor prezenta atuurile zonelor din care fac parte atât primăriile din Timișoara și Buziaș, cât și cea din Margina și reprezentanții Asociației TM2021.

„Dincolo de imaginea pe care o transmitem, un mesaj important este acela că am început o colaborare strânsă cu toți acești parteneri în ceea ce privește promovarea destinației Timișoara, Timiș și banat, pentru că ducem acolo, în stand, nu numai materiale tipărite de promovare, ci și elemente care să atragă atenția vizitatorilor, însemnând elemente de gastronomie, vom promova cramele și zonele viticole din Timiș. 

De asemenea, Asociația TM2021 își va prezenta elemente din programul cultural din acest an. Primăria Timișoara va avea, de asemenea, elemente care să promoveze unul dintre festivalurile importante, Timfloralis. Sperăm ca dincolo de vizitatorii care sunt întâlniți de obicei la aceste standuri, la târgul de la București, să avem discuții și întâlniri cu reprezentanți ai agențiilor de turism, cărora să le transmitem că Timișoara și Timiș sunt destinația anului 2021.  De altfel, titlul acestui an în ceea ce privește promovarea rămâne același, Timișoara în spectacol, rezervă-ți loc la 2021”, a afirmat Delia Barbu. 

Înainte să ajungă la București, promotorii turismului în Banat au fost la târgul de turism de la Viena, precum și la cel din Tel Aviv. Următoarea oprire a grupului de promovare este la Berlin, la târgul care va avea loc între 4 și 8 martie.

VIDEO Clip viral cu Banatul Montan. Imagini spectaculoase cu cele mai frumoase locuri din zonă

0

Trei tineri din Caraș-Severin au realizat un clip, care a devenit viral pe rețelele de socializare. Imaginile prezintă Banatul Montan în perioada de iarnă. Tinerii nu sunt la prima inițiativă de acest fel.  Georgian Popovici, inițiatorul acestui proiect, este și autorul unei aplicații care promovează obiectivele turistice din Banat.

„Noi am filmat foarte mult cu drona și avem multe, foarte multe materiale! Am avut o problemă la editare, că nu prea avea cine să ne monteze materialele. Dar acum, avem un prieten care este alături de noi și ne ajută.  Până acum am făcut două filme vara, pentru Banatul Montan, iar acum a venit timpul să facem și un clip așa cum se vede Banatul Montan iarna. Este o invitație pentru oameni, ca să le stârnească atenția și interesul să vadă ce locuri frumoase sunt în această parte a țării”, spune Georgian.

Alături de Georgian au mai lucrat la acest clip, Laurențiu Țepeneu la editare și Răzvan Rișcuță, la filmări. Tinerii fac totul voluntar, fără să fie plătiți pentru munca pe care o depun.

„Noi nu avem surse de finanțare, fiecare muncim și atunci asta o facem din dragoste pentru zona în care ne-am născut. Poate în viitor reușim să facem un un proiect mai mare, pentru care să obţinem şi finanţare și să ne permitem să facem lucruri mai importante ca să promovăm această parte a țării, pentru că merită”, mai spune Georgian.

Tânărul își dorește să atragă cât mai mulți vizitatori spre aceste locuri și susține că nu va renunța până când nu va considera că a făcut tot ce se putea pentru ca Banatul Montan să fie cunoscut și îndrăgit.

Artiștii timișoreni pot depune proiecte pentru Festivalul Artelor Timişorene

0

Cea de-a VII-a ediţie a Festivalul Artelor Timişorene se va desfăşura în perioada 1 – 7 iunie 2020. Din  dorinţa de a încuraja artiştii locali, profesionişti sau amatori, studenţii, elevii, toţi timişorenii creativi şi pasionaţi de cele şapte arte, Primăria Municipiului Timişoara îi invită pe cei care doresc să participe la Festivalul Artelor Timişorene, să depună proiecte până la data de 15.04.2020la adresa de  e-mail: boe@primariatm.ro.

Având în vedere mobilizarea extraordinară din anul 2019 a muzicienilor prin participarea în cadrul concursului de creaţie şi interpretare ”Bega Music Festival”, dar şi a coregrafilor prin prezenţa a nu mai puţin de 35 de trupe de dans, ne dorim  şi în acest an proiecte deosebite, cu precădere din zona teatrală şi a artelor vizuale.

Locaţii:Piaţa Victoriei, Piaţa Libertăţii, Piaţa Unirii, Piaţa Sfântul Gheorghe

Domenii: pictură, grafică, sculptură, ceramică, arte textile, design, fotografie, arhitectură, film, teatru, muzică, dans etc.

Interval orar ateliere: 17.00 – 20.30, de luni până duminică

Propunerile de proiecte trebuie să conţi:

– domeniul pentru care solicitantul aplică

– titlul proiectului propus

– locaţia avută în vedere

– durata sau perioada de realizare

– o scurtă descriere a acţiunii

– prezentarea artiştilor participanţi

– buget solicitat(detaliat )

– necesar tehnic

– numele solicitantului sau denumirea organizaţiei(dacă este cazul) şi o scurtă prezentare

– declaraţie din care să rezulte faptul că prin realizarea proiectului propus :

  1. nu se încalcă legea dreptului de autor şi nu contravine legii ori bunelor moravuri, având în vedere expunerea ori comunicarea publică a acestuia.
  2. răspunde pentru siguranţa construcţiilor generate de proiectul propus, pe întreaga durata a festivalului şi de luarea măsurilor PSI şi de protecţia muncii
  3. are acordul părinţilor pentru fotografierea şi înregistrarea pe suport video a artiştilor minori incluşi în proiect

Detalii  puteţi obţine la tel. 0256/408 419, Codruţa Măgurean- coordonator

 

FOTO La Calul Alb, restaurantul din Timișoara unde fiecare fel de mâncare arată ca în reviste

0

Timișoara nu duce lipsă de restaurante de toate mărimile, felurile și bucătăriile. În orașul de pe Bega găsești mâncare tradițională bănățeană, românească din restul țării, dar și ungurească, sârbă, franțuzească, japoneză, americană sau mexicană. Sute de localuri își așteaptă zilnic oaspeții din oraș și din afara țării pentru un festin culinar de povestit.

Puține restaurante prepară însă mâncarea așa cum o fac bucătarii de la restaurantul La Calul Alb. Aici, fiecare detaliu din farfurie este meticulos gândit. Înainte să plece spre mese, preparatele sunt atent verificate, aranjarea în farfurie fiind la fel de importantă precum gustul în sine. Când ajunge mâncarea la masă, reacția este una de obicei de uimire. Mesenii uită de foame, scot telefoanele și încep să pozeze farfuriile.

Povestea restaurantului La Calul Alb

Povestea restaurantului este una inedită. Localul este găzduit de o clădire istorică importantă pentru Timișoara, situată în centrul orașului, plină de farmec și învăluită în legendă. Cel mai bine spun povestea chiar cei de la local.

“Nu știm sigur dacă numele casei La Calul Alb vine de la calul de pe care a descălecat în Timișoara prinţul Eugeniu de Savoya, dar suntem convinși că marele general își potcovea aici caii și tot aici le confecţiona harnașamentele. Începând cu anul 1746 cu trecerea vremurilor, această micuţă și frumoasă clădire a fost rând pe rând, casa de locuit pentru mai marii vremurilor, băcănie, curelărie, cabinet de avocatură, atelier de croitorie și broderie, rămânând neschimbat doar numele, LA CALUL ALB! Oare de ce? 

La ce s-au gândit privilegiaţii casei de au ales sfidarea trecerii timpului botezând-o astfel? S-au gândit oare la venirea prinţului eliberator al orașului Timișoara sau la locul unde mergeai să îţi potcovești calul, să-i cumperi harnașamente? Posibil. Dar oare calul alb nu reprezintă întruchiparea viselor și speranţelor noastre de-a lungul vremurilor? Cine nu așteaptă astăzi, ca și atunci, un prinţ pe un cal alb indiferent ce ar însemna acest lucru.

Noi, cei care am primit în dar acest frumos cal alb, dorim să îi ducem mai departe minunata poveste, împărtășind cu voi bucuria de a fi aici. Nu vă putem potcovi caii, dar vă putem bucura sufletul cu feluri de mâncare realizate din ingrediente proaspete, calitative și încununate de creativitatea bucătarilor. Suntem bucuroși de oaspeţi indiferent de cine sunteţi și de unde veniţi, deoarece aici, în cetatea Timișoarei, au știut să se bucure de viaţa, sute de ani, români, germani, sârbi, unguri, croaţi, italieni. 

Generoasa moștenire culinară a Banatului ne oferă o combinaţie unică a bucătăriei românești, austriece, italienești, sârbești, ungurești. Misiunea noastră este de a ne lăsa liberă creativitatea și de a aduce modernitatea, contemporaneitatea preparatelor tradiţionale zonei noastre geografice, cu accent pe optimizarea valorilor nutritive și menţinerea integrităţii materiei prime utilizate.”

Local de lux, prețuri decente

La Calul Alb nu este un restaurant pentru un prânz rapid și ieftin. Meniul de aici se bazează pe ingrediente proaspete, de cea mai înaltă calitate, pregătite cu grijă de bucătari extrem de buni. Aperitivele costă între 35 și 70 de lei, în timp ce un fel principal constând în carne de vită cu ficat de rață ajunge la 99 de lei.

Din meniu mai fac parte și preparate precum mielul copt ore în șir în cuptor, obrăjori de vițel, caracatiță de Maroc sau tonul roșu la grătar. Întreg meniul îl puteți găsi aici.

O vizită la restaurantul La Calul Alb este o experiență culinară în sine, nu doar o altă cină în oraș. Decorul localului este special, iar calitatea și aspectul mâncărurilor îi vor da pe spate până și pe cei mai pretențioși dintre gurmanzi. Nu uitați să cereți Globul de Ciocolată ca desert, servit pe gheață carbonică.

GALERIE FOTO Fabulosul traseu din Banat care te duce pe urmele unei mari împărătese

0

Stațiunea Băile Herculane a reprezentat, pentru o bună perioadă de timp, reperul în materie de stațiune balneară. Cu o atestare istorică de aproape 2000 de ani, stațiunea Băile Herculane a acumulat o aură istorică de valoare inestimabilă, iar potențialul pe care încă îl posedă astăzi rămâne la fel de puternic ca în primii ani de consolidare a temeliilor sale.

Astfel, nu este de mirare că în cărțile de istorie scrise despre această faimoasă stațiune, regăsim o întreagă listă de personalități regale care au poposit aici pentru a beneficia de proprietăți curative ale apelor termale locale, dar și pentru o conectare cu natura și liniștea sufletească ascunsă printre pădurile ce îmbrățișează stațiunea și o protejează.

În anii 1800, după prima fază de construcţie a Centrului Imperial Istoric din Băile Herculane, împăratul Austriei, Franz Iosef I, spunea: “Acum, în această vale a Cernei există cea mai frumoasă staţiune de pe continent”, iar împărăteasa Elisabeta, cunoscută ca Sisi, scria în jurnal său că “Băile Herculane sunt o prezenţă distinctă şi încântătoare”.

Povestea iubirii împărătesei Sisi pentru Băile Herculane

Împărăteasa Sisi a fost una dintre cele mai controversate împărătese ale Imperiului Austro-Ungar, fiind o mare pasionată de călătorii care își găsea cu greu locul la curtea regală. S-a legat însă o frumoasă poveste între ea și Băile Herculane, Sisi îndrăgostindu-se de această stațiune, care a devenit într-o perioadă foarte scurtă de timp preferata ei. Prezența Împărătesei Sisi a rămas atât de bine întipărită în cultura locală a stațiunii, încât există chiar legende care susțin că spiritul acesteia încă dăinuie pe malurile Cernei.

Nu ar fi greșit să afirmăm că Împărăteasa Sisi a fost și rămâne în continuare o emblemă a stațiunii Băile Herculane. Drept moștenire a iubirii pe care a purtat-o stațiunii, dar și a pasiunii sale pentru călătorie, traseul turistic „Pe urmele Împărătesei Elisabeta”, îmbină armonios aceste două atribute ale lui Sisi.

Acest traseu turistic se constituie din mai multe foișoare amenajate în puncte cheie de-a lungul potecilor ce străbat pădurea situată pe versantul Cerna, care înconjoară o latură a stațiunii Băile Herculane. În drumul său pe potecile zig-zag printre copaci, Sisi a descoperit ce panorame extraordinare se dezvăluie îndrăznețe și îmbracă stațiunea într-un decor de vis. Primul astfel punct de belvedere se află la Foișorul Ciorici. A urmat apoi o urcare abruptă a versantului și ne putem doar imagina devotamentul Împărătesei față de călătorii, dacă a reușit să urce o asemenea înclinație, care azi îl poate pune în dificultate și pe un călător mai experimentat. Odată ajunsă în vârful versantului, Sisi a rămas surprinsă, exclamând „ Ce frumos e aici! Ce mi-ar plăcea ca mâine dimineața să iau aici micul dejun!”

Însoțitorii ei au fost atât de mișcați de pasiunea cu care a exprimat aceste cuvinte, încât 80 de muncitori s-au mobilizat pentru ca a doua zi Împărăteasa Sisi să poată servi micul dejun, bucurându-se de panorama extraordinară asupra stațiunii. Astăzi, acolo se înalță falnic Foișorul Roșu, cunoscut și ca Foișorul Sisi.

INVITAȚIE Cum puteți ajunge pe traseu

Alături de ghidul nostru montan, Agenția de turism Vizitează Băile Herculane vă încurajează să parcurgeți acest traseu turistic și să vă delectați nu doar cu priveliștile, ci și cu calmul și relaxarea pe care pădurea le insuflă în mintea și trupul călătorului. Este un traseu turistic de tip circuit, asta însemnând că ruta va porni și se va termina în puncte turistice diferite, tocmai pentru a avea timp de povești și a descoperi cât mai multe despre istoria și legendele de care stațiunea s-a înconjurat de-a lungul trecerii anilor. Se afirmă că numai 5 minute petrecute în natură sunt suficiente pentru a observa o creștere a stării de bine generale. „Pe urmele Împărătesei Elisabeta” nu numai că vom petrece timp în natură, dar vom trăi la propriu acele sentimente regale pe care însăși Sisi le-a trăit atunci când a descoperit acest traseu.

Băile Herculane rămâne în continuare un reper al puterii atât din punct de vedere al efectelor curative ale apelor termale, dar și din punct de vedere al arhitecturii. Multe minuni inginerești au fost realizate în Băile Herculane, ele stabilind mai departe referința. Istoria, tradițiile și cultura locală au o valoare echivalentă cu cea aurului, însă rămâne de datoria noastră, a investitorilor, să le redăm valoarea de odinioară.

Importanța turistică în Băile Herculane este inestimabilă, iar investițiile pot juca un rol crucial în dezvoltarea stațiunii la renumele de altădată. Noi reușim să aducem în prim plan istoria și cultura orașului și să-i facem pe oameni să se îndrăgostească, precum Împărăteasa Sisi, de această stațiune și de elementele naturale ale sale, prin drumețiile pe care le organizăm. Există multe de descoperit în Băile Herculane, iar pentru cei deschiși către noi experiențe, este o zonă care îi va ține entuziasmați chiar și pe cei mai critici.

Agenția de turism Vizitează Băile Herculane poate fi contactată:

Str. Castanilor, Băile Herculane, România, Tel. 0771.145.040 

viziteazabaileherculane@outlook.com

www.viziteazabaileherculane.ro 

VIDEO ”Classic Rock” – Holograf revine la Timișoara, cu un concert de zile mari

0

Holograf dă startul unui nou turneu național – „Classic Rock”. Trupa va concerta la Filarmonica Banatul din Timișoara cu un concert ce va avea loc pe 24 februarie, de la ora 19:30.

Autenticele acorduri de chitară și ritmuri de tobe, muzica neprelucrată electronic și poveștile de dragoste vor fi prezente în cadrul show-ului „Holograf Classic Rock”. „Să nu-mi iei niciodată dragostea”, „Banii vorbesc”, „Cât de departe”, „De câte ori să te iubesc” sau „Pierd înălțimea din ochii tai” se numără printre piesele pe care trupa le va cânta.

Holograf, una dintre cele mai apreciate trupe din România, și-a început activitatea în 1978. Discografia formației Holograf cuprinde peste 25 de materiale audio și video, cel mai recent fiind albumul de studio, „Life Line”, lansat în 2015.

În martie 2019, trupa a revenit după o pauză de doi ani cu single-ul „Pierd înălțimea din ochii tăi”. Melodia este compusă de Dan Bittman și mixată de reputatul producător britanic Matt Lawrence.

După aproape 40 de ani de activitate, Holograf își continuă drumul în muzică în formula: Dan Bittman (voce), Edi Petroșel (tobe), Tino Furtună (clape), Romeo Dediu (chitară) și Iulian Vrabete (bass).

 

Sinagoga ortodoxă din Iosefin, locul unde evreii din Timișoara se întâlnesc pentru rugăciuni

0

Micuţa comunitate a evreilor din Timişoara, care numără astăzi în jur de 600 de persoane, se adună în Sinagoga ortodoxă din cartierul Iosefin, pentru rugăciunile săptămânale. Pe lângă aceste momente importante, sinagoga este plină ochi şi în zilele de sărbătoare.

În perioada interbelică, comunităţile evreieşti din Timişoara numărau aproximativ 12.000 de suflete. Asta însemna mai bine de 10 la sută din populaţia oraşului. Ca atare, în capitala Banatului funcţionau trei sinagogi mari (în cele trei cartiere istorice: Cetate, Fabric şi Iosefin), două mici şi mai multe lăcaşe de rugăciuni.

„Apogeul înfloririi comunităţilor evreieşti, atât ortodoxe, cât şi neologe şi sefarde, este atins abia după anul 1867 (anul reconcilierii austro ungare), prin construirea a şase sinagogi, în primul rând a celei «mari», neologe, în cartierul central Cetate, între anii 1863 şi 1864, o construcţie impunătoare executată în stil maur. Urmează, în anul 1899, ridicarea sinagogii din cartierul Fabric, de asemenea neologă, care se înfăţişează ca o veritabilă perlă arhitecturală, şi a celei ortodoxe din cartierul Iosefin, între anii 1906 şi 1910“, spune profesorul Oscar Schwartz.

Cele trei sinagogi măreţe stăteau mărturie unei vieţi comunitare evreieşti înfloritoare altădată şi bunăstării materiale a elitei evreieşti timişorene din epocă.

„La începutul administraţiei româneşti, în oraş existau cinci congregaţii evreieşti permanente: o comunitate neologă în jurul sinagogii din centrul oraşului, una urmând statutul celei cunoscute ca ritul status quo ante, care se aduna în Templul din Fabric, o comunitate ortodoxă cu o sinagogă tot în cartierul fabric, considerată a respecta cu mai multă stricteţe tradiţiile religioase în comparaţie cu cea din cartierul Iosefin, şi o comunitate mică de sefarzi, cu o mică sinagogă în Fabric. La 18 aprilie 1928, a fost promulgată Legea cultelor. Conform cu important prevedere a acestei legi, doar o singură comunitate de acelaşi rit ca denumire putea fi recunoscută oficial în cadrul unei unităţi administrative, cum ar fi un oraş. În Timişoara existau două comunităţi ortodoxe cu unele ritualuri diferite, aflate în Fabric şi Iosefin, ca şi o mică adunare de rugăciuni în Mehala. Aceste comunităţi ortodoxe trebuiau acum să fie unificate, deşi fiecare dintre sinagogile respective puteau rămâne cu propriul său sistem de reguli şi ritualuri“, a scris Tiberiu Schatteles în volumul „Evreii din Timişoara – în perspectivă istorică“.

Sinagoga ortodoxă din Iosefin, construită între 1906-1910

Evreii au început să părăsească în număr mare România începând din anii ‘50-‘60, cât şi pe întreaga perioadă a comunismului lui Ceauşescu. Sinagogile au rămas fără credincioşi, iar cu timpul au ajuns să se degradeze. Sinagogile mari din Cetate şi Fabric au fost desacralizate, iar cele mici au ajuns să îşi schimbe întrebuinţarea.

O singură sinagogă mai este funcţională în Timişoara. Este vorba de sinagoga ortodoxă din cartierul Iosefin. Sinagoga a fost construită între 1906-1910, în stil maur. La inaugurarea lăcaşului de cult a fost prezent şi Carol Telbisz, primarul Timişoarei. Templul este realizat pe două registre, excelând la capitolul îndindere, nu şi înălţime, aşa cum este cazul sinagogilor din Fabric şi Cetate.

Sinagoga din Iosefin are un parter masiv, dar scund şi un etaj mai înalt, cu ferestre de forme şi mărimi diferite. În primii ani de existenţă, în curtea sinagogii funcţionau o şcoală şi o grădiniţă, care mai târziu nu şi-au mai găsit rostul. Printre rabinii cunoscuţi care au oficiat aici de-a lungul timpului au fost Barnat Schuck, tatăl şi fiul.