O firmă din Lugoj este în topul producătorilor de ingrediente pentru industria panificației, patiseriei și cofetăriei în România. Este vorba despre Margarita, o societate care are radăcinile în această industrie încă din 1990, însă a cărei scânteie și a cărei suport a pornit în 1994, când s-au pus bazele unei rețele de distribuție cu produse necesare acestui domeniu.

Sub numele de Eurocas, o firma lugojeană de distribuție s-a extins și a acoperit treptat întreaga țară, ajungând, astăzi, să fie unul dintre liderii industriei. Portofoliul Eurocas este alcătuit, în principal, din ingrediente pentru brutărie, patiserie și cofetărie, pornind de la frișcă și margarină, până la creme și ciocolată.

„Noi am început în primăvara lui ’94, cu primul palet de marfă din Austria și a urmat o perioadă de expansiune, de așezarea unei structuri naționale de distribuție. La vremea aceea, eram doar două firme în România, noi și o societate belgiană, care este și liderul la nivel mondial din această industrie. Noi, foarte mici, fără prea mulți bani, dar cu mult entuziasm. Din ’94, până în ’98, a fost o perioada de construcție a structurii din România, proces care s-a încheiat în 1998, cu deschiderea punctului de lucru din București, care era și ultimul. Eram împărțiți pe depozite, în toată țara, cu mașini, cu oameni care duceau marfa și prezentau produsele într-un format așezat la nivel național”, își amintește Stelian Țigu, managerul și unul dintre acționarii societății lugojene.

De la distribuție, la producție, forțați de împrejurări

În 1998, Eurocas trece printr-un moment delicat. Firma competitoare începe să producă margarină de uz profesional în România, la costuri mult mai mici față de cele de import.

„Concurentul belgian a început să producă, în București, margarina de uz profesional. Pentru noi, la vremea respectivă, margarina era un produs de bază. Videam camioane de margarină, importată din Germania. La aceea vreme, taxele vamale erau de 60%. Când cei de la București au deschis producția, ne-au pulverizat. Cu o asemenea diferență nu aveam nicio șansă. Dar există o vorbă la români, <<orice picior în fund, e un pas înainte>>. Am fost obligați să căutam soluții. Și pot să spun că, în viață, la momentele potrivite, am avut și noroc. Am avut șansa să găsesc un domn, de foarte bună calitate profesională și morală, de origine italiană, care era la a treia generație de producători de margarină, în Italia, și care dorea să-și extindă activitatea”, povestește Stelian Țigu.

Așa că, în august 2000, se deschidea la Lugoj o nouă societate mixtă româno-italiană si prima placă de margarină pentru foietaj iese de pe linia de fabricație a societății Margarita din Lugoj. Astfel, Margarita este astăzi unul dintre cei trei producători de margarină profesională din România.

„Primii sunt belgienii din București, ceilalți sunt norvegienii din Craiova care au cumpărat firma Topway și noi. O firmă mai micuță, dar singura cu capital românesc. E destul de complicat să faci genul acesta de produs. Din fericire, aveam la bord o persoană care se pricepea foarte bine și era și un om de o factură foarte bună. Luigi Mussida a fost un gentelman. Din păcate, nu ne-am bucurat de foarte mult timp împreună, pentru că a murit într-un accident de avion. Ideea este că lucrurile au mers foarte bine și partenerii noștri din Italia au fost mulțumiți. Familia lui Luigi a dorit să ducă afacerea mai departe, împreună cu noi. Treburile au mers atât de bine, încât, în 2005, s-a făcut un pas mare înainte. Până în 2005, importam frișca vegetală sau cremele vegetale, că așa avem voie să le spunem, de la ei din Italia. Am ajuns la nivelul la care s-a închis activitatea în Italia și am deschis o linie nouă în România, la Margarita”, afirmă Stelian Țigu.

Sigurul producător de frișcă vegetală din România

Dacă la producția de margarină, societatea lugojeană este printre cei trei producători din România, la frișcă vegetală este unica producătoare de la noi din țară.

„În acest moment, avem mai mult de jumătate din piața profesională în România, când spun profesională mă refer la cofetării și domeniul HORECA”, povestește managerul firmei lugojene.

În 2005, Margarita se mută într-un spațiu nou, pe strada Buziașului din Lugoj, unde se află o hală de producție și spațiul logistic care, astăzi, trebuie extins.

„Toată această dezvoltare ne-a dat posibilitate să ieșim la export și lucru acesta s-a întâmplat în 2003, când am început cu Ungaria și Republica Moldova. Acum, eu practic nu mă mai ocup de 10 ani de România, unde avem oameni care știu ce au de făcut, ci de un departament de export cu care încercăm ca aceste produse să ajungă oriunde în lume. În acest moment, exportam în 45 de țări, pe patru continente. In Madagascar, în Chile, în Kazahstan, Africa de Sud, Estonia, Grecia, UK și așa mai departe. Mai avem foarte mult de lucru, dar exportul devine o latură tot mai solidă a activităților noaste. Întodeauna mi-am dorit asta: să facem o gamă de produse de foarte bună calitate, care să ne reprezinte pe noi, orașul și țara, produse care să arate că și în România se fac lucruri de foarte buna calitate”, susține Țigu.

Dezvoltarea continuă, la un alt nivel

Managerul firmei lugojene spune că fără Eurocas, firma de distribuție, nu ar fi existat nici Margarita, firma de producție.

„Eurocas este firma care ne-a permis să creștem și să ajungem la resursele financiare care să ne permită să facem producție. Prima investiție a fost la nivelul sutelor de mii de euro. A doua investiție a fost la nivelul milioanelor de euro, iar a treia ne va duce la nivelul tehnologic urmator, însă asta se va întâmpla în timp, cu multă muncă și cu răbdarea de a ajunge la un nivel la care să poți să concurezi cu orice competitor de pe acest continent. Asta înseamnă automatizare, robotizare și eficiență cât mai mare per angajat. Acesta a fost planul de la început”, spune Țigu.

În Lugoj, Margarita și Eurocas au în jur de 80 de persoane angajate, iar în tot grupul între 150 și 200 de persoane, adică în Romania și în țările unde există subsidiare Eurocas: Marea Britanie, Polonia și Grecia.

Planurile de viitor există și se referă la faptul că din 2005, de când s-a pornit producția de creme și topinguri vegetale din România, până în anul 2019, Margarita a ajuns la limita capacității de producție. Pentru următorii ani, acționariatul celor două societăți pregăteste terenul pentru o nouă investiție. Proiectul a demarat în 2019 și va crește capacitatea de producție, cu aceiași oameni, însă cu tehnologia mileniului trei.