sâmbătă, august 29, 2026
Acasă Blog Pagina 383

Weekend de vis în singurul loc din Banat unde iarna se sărbătorește cu datul cu sania, bucate alese și peisaje de poveste

0

Weekend pe săniuță, la Coșteiu de Sus! La asta vă așteaptă cei de la Margina, acolo unde funcționează un infocentru turistic cunoscut în țară și în toată lumea. Pentru acest weekend, cei de la Margina au pregătit un tur ghidat cu acele locuri din sat unde copiii se pot da, în deplină siguranță, cu săniuța, profitând astfel de zăpada de afară.

“Liniște albastră, dealuri moi, case adormite sub ninsoare și copaci complet dezbrăcați – un peisaj de semnătură pentru satele din Țara Făgetului, pe care vă invităm să le vizitați în acest sfârșit de săptămână.  Păstrați-vă un moment de bucurie în aceste zile, puneți-vă săniuța în mașină și nu vă opriți decât la Margina, unde vă așteaptă ghidul de turism ca să vă arate cele mai bune derdelușuri. Iar dacă vi se face foame, ce poate fi mai plăcut decât să încercați bucătăria bănățeană de iarnă, pusă la pachet de Tanti Emilia din Coșteiu de Sus”, scriu cei de la infocentrul turistic Margina într-o postare pe Facebook.

Informații despre ghid și programul “Mic Dejun la Margina”, puteți să o contactați pe Damaris Sivu, ghid de turism, la telefon 0723 124 952.

Mașinile pe șenile care fac senzație în Munții Banatului. Una pentru ordine publică, alta pentru distracția publicului

0

De la începutul acestui an, pe Muntele Mic funcţionează cel mai nou post de jandarmi montani din România, care acţionează pe traseele din această parte a Munţilor Banatului.

Postul este dotat cu o autospecială Duster, pe şenile, care este folosită de echipajele de jandarmi în zonele mai puţin accesibile autoturismelor.

„Va creşte mobilitate echipajelor postului atunci când trebuie să acorde sprijin turiştilor. În felul acesta, se vor deplasa mult mai repede pe teren accidentat, atunci când este zăpadă sau noroi”, arată Marius Săndulescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Caraş-Severin.

Acesta a mai precizat că atribuţiile noului post de jandarmi sunt: menţinerea ordinii publice pe traseele turistice, pe pârtiile de schi şi în celelalte zone de agrement, căutarea şi descoperirea persoanelor aflate în dificultate în zona montană şi intervenţia pentru rezolvarea apelurilor prin sistemul unic de urgenţă 112.

Tot pe Muntele Mic mai funcţionează un restaurant-ratrac. Un mic restaurant mobil, amplasat pe o şenilată care îşi poate găsi loc oriunde pe munte. În plus, deasupra are amenajat un pupitru pentru DJ, cu boxe şi generator, astfel că şi distracţia e asigurată. Restaurantul pe şenile aparţine firmei cedată fiilor săi de actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Romeo Dunca.

Doi tineri voluntari din Banat au renovat complet o școală din Tanzania

0

Anca și Ion, doi tineri voluntari care trăiesc și muncesc în capitala Banatului, au renovat în doar o săptămână o școală din Tanzania, țară aflată în estul Africii. Cei doi voluntari cunoscuți în Banat, mai ales prin implicarea în mai multe proiecte cum ar fi Acasă în Banat, au ajuns în Tanzania chiar în perioada Crăciunului.

Acolo, în Bwawani Morogoro, au ajutat la reabilitarea unei școli în care învață 130 de copii.

“Noi suntem în Tanzania,  într-o comunitate de lângă Morogoro, unde o mână de oameni  își doresc foarte mult sa crească nivelul educației din zonă. Zilele trecute am fost să vizităm satele învecinate și le-am explicat părinților importanța educației, observând totodată nivelul de trai foarte scăzut. Ieri am fost să vizităm școala și am constatat că sălile de clasă au urgentă nevoie de reparare și igienizare. În cele 4 săli de clasă (3 în interior și una în aer liber) învață aproximativ 130 de copiii care  vin pe jos câțiva kilometri în fiecare zi. Încercăm să dăm o mână de ajutor dar avem nevoie și de susținere financiară. 380 dolari sunt necesari pentru a cumpăra materialele”, scria Ion Diu la 25 decembrie.

Câteva zile mai târziu, voluntarii bănățeni terminau lucrarea.

“În numai câteva zile, Diu Ion și Anca Măduța au reușit ce și-au propus, au renovat complet școala din Bwawani Morogoro din Tanzania. Datorită lor, 130 de copii au acum condiții mai bune în care vor putea învăța. Felicitări! Chiar ați dus spiritul Banatului peste mări și țări!”, au scris cei de la Acasă în Banat pe contul lor de Facebook.

Anca și Ion lucrează în domeniul IT la Timișoara, iar în timpul liber se implică activ în sprijinirea proiectelor dedicate comunității locale.

Banatul va avea în sfârșit un Muzeu al Revoluției așa cum îl merită, în valoare de peste 15 milioane de euro

0

La mai bine de 31 de ani de la Revoluția care a pornit de la Timișoara, orașul eliberării României de sub comunism nu are un muzeu dedicat evenimentului. Din fericire, Ministerul Culturii a lansat de curând o licitație prin care încearcă să caute proiectant și asistent tehnic, pe perioada lucrărilor, pentru viitorul muzeu.

Obiectivul se va numi oficial “Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989”. Potrivit datelor oferite de către instituție, acesta va costa într-o primă fază puțin peste 6.000.000 de lei, adică 1.5 milioane de euro pentru proiectare și fazele incipiente ale proiectului inițiat de Ministerul Culturii.

Potrivit proiectului lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, „cele 2 componente ale contractului sunt: a) Proiectare, cu următoarele faze: – Elaborare studiu de fezabilitate (SF), inclusiv elaborarea tuturor documentațiilor pentru Planul Urbanistic Zonal și PUZ propriu-zis, precum și obținerea tuturor avizelor și aprobărilor pentru acesta. În cadrul SF se vor elabora: Studii pentru definirea experientei muzeale (proiectare si specificatii tehnice), conceptia muzeala si continutul stiintific, expertiza tehnica pentru structura si instalatii, studiul geotehnic și ridicarea topografica, auditul energetic, studiul istoric – arhitectural-urbanistic, relevee pentru toate specialitatile, elaborare S.F., inclusiv intocmirea Devizului General); – Elaborare P.A.C. (Proiect pentru Autorizarea Executarii Lucrarilor de Construire), P.O.E. (Proiect de Organizare a Execuţiei Lucrarilor) si documentaţii pentru obţinerea tuturor avizelor necesare; – Elaborare P.T.E. (Proiect Tehnic de Executie), inclusiv D.E. (Detalii de Executie) pentru toate specialitaţile: structura, arhitectura, instalaţii, inclusiv Plan SSM; – Elaborare proiect post-executie, respectiv documentatie de tip „as built”; – Certificat de performanta energetica a cladirii. b) Asistenta tehnica din partea proiectantului”.

Întregul proiect va costa mult mai mult, fostul ministru Bogdan Gheorghiu estimând un cost de până la 15 milioane de euro pentru acest muzeu. Fiind printre cele mai așteptate muzee din Timișoara și din România, Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 urmează să fie amenajat la Garnizoană, în Piața Libertății din orașul de pe Bega.

foto: Dani Anamariei

Timișoara, în topul The Independent al celor mai bune orașe de vizitat în 2021

0

Echipa de călătorii a cotidianului britanic The Independent a ales nouă orașe alternative din Europa de vizitat în acest an, Timișoara fiind enumerată alături de orașe din Spania, Germania, Portugalia, Franța sau Croația.

Timișoara este prezentată ca și Capitală Europeană a Culturii, pentru 2023, publicația specificând că orașul trebuia să dețină titlul anul viitor, dar mandatul său a fost amânat din cauza pandemiei.

”Este posibil să nu fi auzit de cel mai mare oraș din vestul României înainte – dar asta îi dă mai mult farmec. Amplasată pe malul nordic al râului Bega, Timișoara este uneori numită „Mica Vienă” datorită arhitecturii sale secesioniste, a istoriei bogate și a amestecului de culturi care și-au pus amprenta. Romanii, tătarii, turcii, austriecii și nemții pot fi regăsiți în stilul orașului. Găzduiește deja spectacole muzicale și teatrale pe tot parcursul anului, dar oferta culturală va crește, fără îndoială, în următorii câțiva ani, în pregătirea pentru perioada sa de Capitală a Culturii”, notează The Independent.

Pe lista jurnaliștilor britanici a orașelor secundare de vizitat în 2021 mai sunt Jerez de la Frontera (Spania), Rijeka (Croația), Wroclaw (Polonia), Sète (Franța), Lahti (Finlanda), Düsseldorf, (Germania), Cork (Irlanda) și Braga (Portugalia).  Rijeka, Wroclaw, Lahti și Timișoara au în comun și altceva: au fost sau vor fi Capitale Europene ale Culturii.

Herculane Project, exemplu de bună practică la Universitatea Palermo din Italia

0

Herculane Project este prezentat ca exemplu de bună practică într-o conferinţă a Universităţii de Studii din Palermo (Italia).

Oana Chirilă şi Cristina Bianca Apostol, de la Asociaţia Locus din Timişoara, sunt invitate să vorbească la o conferinţă a Univeristăţii de Studii din Palermo, despre Herculane Project. Conferinţa va avea loc, marţi, 15 ianuarie, de la ora 15.30 şi se va desfăşura în sistem online. Cele două reprezentante ale Asociaţiei Locus vor vorbi despre situaţia patrimoniului cultural din România şi despre cum poate interveni societatea civilă în salvarea acestui patrimoniu.

„Vom prezenta, la invitaţia drd.arh. Marijana Puja şi a Universităţii de Studii din Palermo Italia, situaţia patrimoniului cultural balnear, cât şi proiectele pe care le-am propus noi pentru reactivarea sustenabilă a acestuia. Este o onoare să ne putem prezenta munca şi ideile în afara ţării. Acest lucru ne confirmă din nou faptul că patrimoniul cultural trebuie să devină o prioritate şi în România şi că trebuie să ieşim din paradigma că acesta este o corvoadă. Nu este! Este o resursă, pe care dacă o utilizăm corect şi sustenabil, vom contribui la bunăstarea comunităţilor din care facem parte”, arată reprezentantele asociaţiei Locus.

Tinerii studenţi şi arhitecţi din asociaţia timişoreană s-au implicat activ în salvarea patrimoniului din staţiunea Herculane. În 2019, au demarat o campanie pentru salvarea Băilor Imperiale Neptun, clădire care începea să se prăbuşească la acea vreme şi nimeni nu făcea nimic să oprească degradarea ei.
În cadrul iniţiativei Herculane Project, au reuşit să strângă, până în prezent, aproximativ 60.000 de euro şi să execute mai multe lucrări de igenizare şi consolidare, pentru conservarea clădirii.

Cunoscut şi sub denumirile de Băile Neptun, Szapáry sau Regina Maria, monumentul istoric datează din 1886. A fost construit de Ministerul de Finanţe al Ungariei, în stil eclectic, după planul arhitectului Ignác Alpár şi a găzduit stabilimentul balnear al staţiunii Băile Herculane. În aceste băi au fost mari personalităţi, printre care şi împăratul Franz Joseph şi împărăteasa Elisabeta. După revoluţie, această clădire a fost lăsată în paragină. La începutul anului 2019, un sector al clădirii s-a prăbuşit.

La aceeaşi conferinţă, din România mai participă şi Silviu Borş, care va vorbi despre situaţia altei staţiuni Sîngeorz Băi, care şi-a pierdut în timp strălucirea de altă dată.

Uica Mihai te scapă de frigurile zăpezilor care cad peste Banat, cu o băutură secretă veche de secole

0

Uica Mihai este maestrul bucătar care știe cum să prevină, mai repede decât să trateze, bolile trupești și sufletești cauzate de sezoane. Uica ne-a povestit cum se face crampălul, băutură pe bază de zahăr caramelizat, apă şi alcool, care se aromatizează cu diferite ingrediente după gustul fiecărui consumator. 

Bucătarul Banatului spune că a auzit pentru prima dată de crampăl în copilărie, de pe la bătrânii care locuiau în satele din Banatul de Munte. În serile geroase de iarnă, oamenii se invitau unul pe altul la poveşti şi la un pahar de crampăl. Iată, mai jos, reţeta. 

„Să pui să faci un caramel din două linguri de zahăr, dar ai grijă cum îl răsuceşti ca să îţi rămână doar castaniu uşor şi să nu se ardă. Iar caramelul să îl prepari într-un vas înalt şi repede să îl stingi cu un litru de răchie potrivită din tărie, între 38 şi 40 de grade, dar curată, doar din prune din alea arătoase. Mai adaugă câteva boabe de piper, două cuişoare, două boabe de ienibahar, doar o fâşiuţă cât unghia de scorţişoară şi, un bons din zilele noastre, coajă de la o portocală rasă. 

Când vrea să dea în clocot beutura asta, aprinde deasupra ei, în aburul de alcool, un chibrit şi când flăcări albastre începe să se joace în buza vasului, lasă-le preţ de trei secunde, apoi aşează un capac deasupra să stingi vâlvătaia, trage rachiul de pe foc, pritoceşte-l prin strecurătoare şi uite aşa fierbinte să îl bei, deschizător de poftă la prânz ori la cină. Iar răcit în zăpadă, să îl tot bei ca să risipească plumbul din cer şi din sufletul tău”, a povestit Uica Mihai.

Uica spune că prepară crampălul şi acum, la fel cum îl făcea bunicul său, și că nu are niciodată probleme cu răceli, gripe, sau alți viruși autohtoni.

S-au deschis pârtiile în Munții Banatului! Heliski, experiența unică în România de care puteți să vă bucurați pe Muntele Mic

0

A nins suficient în ultimele zile ca să se deschidă pârtiile în Munții Banatului, mai ales că prognoza arată ninsori generoase şi în zilele următoare. Stratul de zăpada este de aproximativ 50 de cm.

Iubitorii de schi sunt aşteptaţi pe cinci pârtii de pe Muntele Mic, dintre care două cu telescaun, trei pârtii pe Muntele Semenic, câte o pârtie la Gărâna şi Văliug.

Drumurile sunt curăţate şi se poate ajunge cu uşurinţă, în zilele săptămânii. În weekend însă, aglomeraţia este destul de mare, aşa că se pot produce blocaje, mai ales în zona Muntelui Mic. Aici vor funcţiona şi bus-urile, care din 30 în 30 de minute, de la parcări și de la 08.15 de la baza muntelui.

Tot pe Muntele Mic, cei de la WeSki pun la dispoziţie o experienţă unică.

Este vorba despre sesiunile de Helicat(Heliski). Oferta conţine un zbor cu elicopterul, de la Muntele Mic pe Vf. Nedeia (2200m). Aici se urcă cinci ture cu ratracul şi te poţi da pe pârtia proaspăt bătătorită (3 km). Alături de cei care decid să facă asta, va fi mereu un ghid care oferă informaţii şi suport pentru schiul şi snowboarding-ul offpiste şi avalanşe. În ofertă este inclusă o gustare. Durata unei astfel de ture este de aproximativ cinci ore şi costă de la 200 de euro.

Dacă doriți cazare, e bine să vă faceţi rezervări din timp deoarece locurile sunt destul de puţine şi se ocupă repede. Găsiţi preţuri pentru toate buzunarele. Şi la pensiuni, unde tarifele pornesc de la 120 de lei/cameră/noapte, dar şi la patru stele unde trebuie să plătiţi 440 lei /noapte, în timpul săptămânii, iar în weekend 520 de lei.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ion în Banat, ultima mare sărbătoare a iernii din calendar

0

Mai bine de două milioane de români îşi serbează onomastica pe 7 ianuarie, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul. Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI), peste 2 milioane de români poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul, cei mai mulţi fiind bărbaţi. 

Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan. Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. 

Cine a fost Ioan Botezătorul

În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan. Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. 

Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut. 

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos. 

Obiceiuri și superstiții de Sfântul Ion

Tradiţia din Banat spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion “se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească. 

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere. 

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Turiștii care ajung în capitala Banatului vor avea la dispoziție un terminal nou-nouț începând cu 2021

0
foto: Opinia Timișoarei
foto: Opinia Timișoarei

Anul 2021 este unul plin de oportunitate pentru Banat. Chiar dacă ne confruntăm în continuare cu restricții impuse de pandemie, în curând lucrurile vor reveni la normal, grație unui vaccin pe care specialiștii l-au găsit și care v-a repune pe roate întreaga lume. Una dintre cele mai afectate industrii în toată această perioadă a fost cea a turismului.

În fapt, Timișoara urma să fie Capitala Culturală Europeană în 2021, însă evenimentul anual a fost mutat în 2023 tocmai din cauza pandemiei. Asta nu înseamnă că turiștii nu pot vizita Banatul în 2021, mai ales că la aeroportul din Timișoara va fi inaugurat un nou terminal de Sosiri Externe.

Proiectul a fost avizat în 2018, iar inițial constructorul a promovat ideea finalizării în luna februarie a lui 2020. Cum pandemia a lovit cel mai tare chiar în primăvara anului trecut, planurile au fost date peste cap. Terminalul, în valoare de 30 de milioane de lei, urmează să fie dat în folosință în luna aprilie a noului an 2021.

foto: Opinia Timișoarei
foto: Opinia Timișoarei

Deschiderea terminalului va scuti de multe bătăi de cap turiștii străini care aterizează pe “Traian Vuia”. Actualul terminal este mic, iar la controlul pașapoartelor, cozile sunt semnificative mai ales dacă aterizează mai multe zboruri unul după altul. 

Pe lângă terminalul nou de Sosiri, la Aeroportul Internațional Timișoara va fi ridicat și un terminal de Plecări Externe, dotat cu 18 birouri de check-in, 6 cabine pentru frontieră și 6 stații de scanare documente automate. Terminalul este estimat la 185 de milioane de lei și ar trebui să fie gata în 36 de luni de la semnarea contractelor.

sursa foto: Opinia Timișoarei